Ce alimente îi ajută pe copiii cu ADHD?
Un conținut scăzut de zahăr adăugat și de alimente procesate ajută sănătatea generală. Deși nu există dovezi că dieta poate cauza tulburare de hiperactivitate (ADHD) este cunoscut faptul că ea poate intensifica simptomele.
Printre alimentele și aditivii alimentari care pot agrava simptomele ADHD la anumite persoane se află:
Zahărul: Consumul excesiv de zahăr poate duce la creșterea nivelului de energie și apoi la o cădere bruscă, ceea ce poate afecta atenția și comportamentul copiilor cu ADHD.
Coloranții alimentari și conservanții: Unele studii au sugerat că anumiți coloranți alimentari și conservanți, precum tartrazina (E102) și benzoați, ar putea avea un impact negativ asupra comportamentului copiilor cu ADHD.
Cafeina: Consumul excesiv de cafeină poate agrava simptomele ADHD și poate afecta somnul și starea generală de sănătate a copiilor.
Pe de altă parte, unele cercetări sugerează că o dietă echilibrată și nutritivă poate avea un impact pozitiv asupra simptomelor ADHD. O dietă sănătoasă, care include alimente bogate în proteine, grăsimi sănătoase (precum acizii grași omega-3) și carbohidrați complecși, poate contribui la menținerea unui nivel constant de energie și la îmbunătățirea concentrării și atenției.
Fiecare individ este diferit, iar reacțiile la alimente pot varia. Pentru a determina impactul alimentației asupra simptomelor ADHD, este recomandat să se țină un jurnal alimentar și să se monitorizeze orice schimbare în comportamentul și simptomele copilului. În plus,un medic sau un specialist în nutriție poate oferi sfaturi personalizate și adecvate în gestionarea ADHD-ului.
Deoarece dieta joacă un rol crucial în sănătatea fizică și psihică, în special pentru copiii în creștere, iată câteva dintre opțiunile sănătoase, așa cum sunt prezentate de Healthline.com.
Baza alimentației copiilor ar trebui să fie alcătuită din legume, fructe, cereale integrale, proteine, grăsimi sănătoase și alimente bogate în calciu.
O dietă săntoasă aduce beneficii și copiilor cu ADHD. Foto: Shutterstock
Fructele și legumele furnizează vitaminele și mineralele de care au nevoie copiii aflați în creștere. De asemenea, oferă antioxidanți – care ajută organismul să elimine toxinele nedorite – și fibre. Mai mult, din fructe și legume proaspete se pot face gustări ușor de împachetat și de luat la plajă, sau pe munte, în concedii, iar fructele pot satisfice copiilor nevoia de dulce.
Cereale integrale sunt acele cereale nerafinate, care furnizează fibre necesare digestiei corecte și alți nutrienți utili organismului. Adaugă-le în dieta copilului tău la micul dejun, sub formă de cereale cu lapte sau cu iaurt, sub formă de felii de pâine integrală sau de gustări cu cereale integrale sub formă de biscuiți.
Proteinele sunt esențiale pentru creșterea mușchilor și a țesuturilor. Sursele bune de proteine includ: carne slabă, ouă, fasole, mazăre, nuci, lactate, dar și alternative la produsele lactate, cum ar fi laptele de soia. Sunt desigur, de evitat carnea procesată și alimentele care o conțin.
Grăsimile sănătoase sunt esențiale pentru energie, creșterea celulelor și pentru a ajuta organismul să absoarbă vitaminele A, D, E și K. O listă de alimente sănătoase, care conțin grăsimi bune mononesaturate ar putea fi formată din: avocado, semințe, nuci, măsline și ulei de măsline, uleiuri de arahide. Opțiuni pentru a include în dietă grăsimile polinesaturate găsești în această listă: ulei de porumb, semințe de susan, boabe de soia, uleiuri de șofran și floarea soarelui, iar acizi grasi omega-3 vei găsi în pește hering, macrou, somon, sardine, seminte de in, semințe chia, nuci.
Grăsimile saturate nu sunt la fel de populare printre toți nutriționiștii, iar Asociația Americană a Inimii, formată din cardiologi a recomandat limitarea aportului lor în dietă. Dacă vrei să le eviți, trebuie să știi că se găsesc în carne, lactate și în mai exoticul ulei de cocos.
Alimente bogate în calciu sunt recomandate pentru că asigură sănătatea oaselor, în special în timpul copilăriei timpurii și adolescenței. De asemenea, joacă un rol important în formarea și transmiterea impulsurilor nervoase și în producția de hormoni. Calciul este prezent în: lapte, iaurt, brânză, lapte vegetal fortificat cu calciu, cum ar fi laptele de in, migdale și soia, brocoli, fasole, linte, conserve de pește cu oase și în verdeața cu frunze intens colorate, precum pătrunjelul, care conține și o cantitate mare de vitamina C.
