Mituri demontate despre boala Parkinson. Afecţiunea poate apărea şi la 40 de ani
Una dintre cele mai frecvente afecţiuni neurodegenerative este boala Parkinson. Există câteva mituri legate de această afecţiune şi este bine să ştii ce se ascunde în spatele lor.
Mit: Doar bătrânii fac boala Parkinson
Vârsta medie a persoanelor diagnosticate cu boala Parkinson este de 60 de ani, dar unii oameni primesc diagnosticul la 50 de ani și un mic procent la 40 de ani sau mai devreme. Un diagnostic înainte de vârsta de 50 de ani este denumit boală Parkinson cu debut tânăr, iar un diagnostic mai devreme de 20 de ani poate fi numit boală Parkinson cu debut juvenil, potrivit revistei The Science of Parkinson's. În cazurile cu debut timpuriu, simptomele pot include crampe, rigiditate musculară și mișcări incontrolabile, informează revista Johns Hopkins Medicine. Simptomele mai ușoare și o progresie mai lentă a bolii sunt frecvente în rândul pacienților tineri. Persoanele care sunt diagnosticate în jurul vârstei de 50 de ani pot prezenta simptome mai ușoare și o progresie mai lentă a bolii, iar cei diagnosticați la aproximativ 70 de ani experimentează adesea o progresie mai rapidă.
Mit: Boala afectează doar mișcarea
Problemele de mobilitate sunt bine cunoscute ca semne ale bolii Parkinson, dar simptomele non-motorii sunt adesea precursoare diagnosticului și pot apărea cu mulți ani înainte de simptomele mai comune, potrivit Clinicii Cleveland.
Câteva dintre aceste simptome includ depresie, pierderea simțului mirosului, constipație, dificultăți de gândire și de concentrare și disfuncție sexuală. În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca vocea să fie greu de controlat, mai ales în privința volumului mai ridicat, ceea ce poate crea o oarecare tulburare a vorbirii. Alte simptome non-motorii pot include transpirație excesivă, urinare frecventă, insomnie și sindromul picioarelor neliniştite, lipsa de interes pentru activitățile de care vă plăceau anterior și senzația de somnolență sau epuizare în timpul zilei. Unii oameni se confruntă, de asemenea, cu pierderea în greutate, probleme la înghițire sau tulburări de vedere, cum ar fi dificultăți de citire, ochi uscați sau vedere dublă.
Mit: Este clar ce cauzează boala Parkinson
Medicii afirmă că are o cauză idiopatică atunci când descriu boala Parkinson, ceea ce înseamnă „cauză necunoscută”. Totuși, o cauză posibilă este genetică. Factorii de mediu pot fi, de asemenea, implicați, deoarece expunerea la pesticide, metale grele și alte toxine ar putea favoriza boala Parkinson. Leziunile la cap sunt, de asemenea, legate de dezvoltarea acestei maladii.
Mit: Este ușor de diagnosticat
Diagnosticul bolii Parkinson este o provocare, deoarece simptomele seamănă cu ale multor alte afecțiuni. Diagnosticul se pune în urma unei consultaţii la neurologie, cu ajutorul examenului RMN cerebral, PET-CT şi scintigrafie. Testele de sânge, printre care şi cele genetice, ajută la excluderea altor boli cu simptome similare.
Mit: Medicii pot estima cum va progresa boala Parkinson
Predicțiile sunt dificile când vine vorba de progresia bolii Parkinson, deoarece afectează pe fiecare în mod diferit. Totuși, un studiu realizat de University College London a constatat că vârsta diagnosticării și simptomele prezente la acel moment pot ajuta la predicția evoluției bolii. De asemenea, există o scala numită Hoehn și Yahr, folosită de zeci de ani pentru a prezice modul în care boala Parkinson poate progresa.
Mit: Speranța de viață a bolnavilor este redusă
Datorită îmbunătățirilor legate de tratamentul bolii Parkinson, mulți bolnavi se pot aștepta acum să aibă o durată de viață mai mare ca în trecut. Potrivit publicației Medical News Today, în 1967, speranța de viață de 9,4 ani de la debut era considerată media. La mai puțin de 3 decenii, când levodopa a devenit o opțiune de tratament, acest număr a crescut la 13,1 ani, iar până în 2016, estimarea a crescut la 14,6 ani. Totuși, atunci când se fac aceste estimări trebuie avut în vedere că boala Parkinson afectează persoanele în mod diferit. Simptomele ușoare și cunoașterea cât mai bună a diagnosticului sunt de bun augur în ceea ce priveşte prognosticul.
Vezi şi: Acest obicei alimentar poate reduce drastic riscul de apariție a bolii Parkinson
Mit: boala Parkinson este fatală
Boala Parkinson nu este o condamnare la moarte! Riscul de a cădea este mai mare în cazul acestor bolnavi, iar căderile grave pot duce la o varietate de probleme de sănătate, care pun viața în pericol. Pneumonia prin aspirație este o cauză frecventă de deces în rândul pacienților cu Parkinson. Problemele de înghițire pot duce la inhalarea accidentală de alimente sau lichide în timp mâncatului, crescând probabilitatea de a face pneumonie de aspirație.
Pentru persoanele care sunt diagnosticate cu boala Parkinson la vârsta de 60 de ani, cauza morții lor este la fel de probabil să fie bolile de inimă, accident vascular cerebral sau cancer, precum și complicații ale bolii, de aceea, o formulare mai exacta ar fi că oamenii mor cu această afecțiune, nu direct din cauza ei.
INFO
O singură comoție poate crește riscul de a face boala Parkinson cu 57%.
