Cum recunoşti cardiopatia ischemică

Tulburarea miocardică afectează arterele coronare, care se blochează sau se îngustează. Prin urmare, muşchiul inimii nu mai primeşte suficient sânge, oxigen, acizi graşi şi glucoză. Boala se poate manifesta prin angină pectorală sau poate fi asimptomatică.

Angina pectorală se defineşte ca durerea care se manifestă iniţial la mijlocul toracelui, iradiind ulterior spre umărul stâng, gât sau abdomen. Este resimţită ca un junghi prelungit şi se instalează îndeosebi când persoana face efort (merge, urcă scările, ridică greutăţi) sau este în repaus. Disconfortul durează câteva minute şi încetează când persoana în cauză nu mai face efort sau când se administrează nitroglicerină. Sunt şi cazuri când durerea poate să apară spontan, în timpul nopţii.

Forma nedureroasă a cardioptiei ischemice oate fi descoperită doar prin investigaţii amănunţite.

Info

Angina pectorală poate apărea şi în condiţii de stres de frig ori după mese copioase.

Ateroscleroza, printre cauzele bolii

Leziunile ischemice evoluează în timp şi riscul de îmbolnăvire creşte odată cu înaintarea în vârstă. Pe lângă moştenirea genetică, şi fumatul, obezitatea, sedentarismul, stresul, precum şi ateroscleroza (depunerile de grăsimi pe pereţii vaselor de sânge), hipertensiunea arterială şi diabetul zaharat duc la apariţia acestei maladii coronariane.

Cum se depistează

În urma unor analize specifice, medicul cardiolog poate pune diagnosticul de cardiopatie ischemică. El recomandă. în primă instanţă, electrocardiograma de repaus. Metoda este nedureroasă şi presupune înregistrarea activităţii electrice a inimii, prin plasarea unor electrozi pe torace.

În cadrul testului de efort cardiovascular sunt înregistrate mai multe electrocardiograme când pacientul face efort intens. Testarea se realizează cu o bicicletă fixă, iar monitorizarea se efectuează prin plasarea unor electrozi la nivelul pieptului.

Ecografia cardiacă este o altă investigaţie utilă în diagnosticarea bolii coronariane. Aceasta utilizează ultrasunete pentru evaluarea activităţii mecanice a inimii.

Pentru confirmarea bolii, doctorul recomandă şi coronarografia, o investigaţie imagistică. În cadrul acesteia, se introduce un cateter (un tub subţire) până la inimă, apoi se injectează substanţa de constrast pentru a se evidenţia vasele coronariene.

Ce tratament este indicat

Dacă medicul a confirmat că suferi de cardiopatie ischemică, poate recomanda un tratament medicamentos cu betablocante, antiagregante plachetare (aspirină, clopidogrel, mai rar ticlopidină), statine etc.

În cazuri grave, singurele metode de tratament rămân cele chirurgicale: angioplastia coronariană (procedură invazivă de lărgire a unei artere coronare blocate)şi by-pass aorto-coronarian (intervenţie chirurgicală de revascularizare pentru îmbunătăţirea fluxului sangvin al inimii).

Sfatul specialistului

Dr. Mircea Vlădoianu, medic primar cardiolog, Spitalul European Polisano, Sibiu

Tabloul clinic al cardiopatiei ischemice poate avea diverse aspecte, de la angină tipică clasică cu localizare, intensitate, durată, factori declanşatori – efort, frig, stres – la echivalente de angină ca dispneea la eforturi mici, transpiraţii fără motiv, adinamie (scăderea accentuată a forţei musculare, n.r.) la persoanele cu factor de risc cu antecedente de accidente vasculare cerebrale sau boli arteriale periferice, diabet zaharat, dislipidemie, fumat. Analizele recomandate sunt: electrocardiograma de repaos şi efort la indicaţia medicului specialist, angiografia coronariană, care elucidează diagnosticul şi severitatea eventuală a leziunilor. La anumite persoane, se poate indica angiografia coronariană CT.