Ce este şi cum se manifestă demenţa vasculară. Colesterolul crescut, factor de risc
Apare ca o consecință a unui accident vascular major sau a unor episoade repetate de accidente vasculare minore și este a doua cea mai des întâlnită formă de demență.
În multe cazuri sunt prezente boala Alzheimer și demența vasculară. Foto: Shutterstock
Demența vasculară se manifestă prin tulburări de memorie, tulburări de concentrare, episoade frecvente de dezorientare, tulburări de vedere, stare de iritabilitate, apatie. Aceste simptome se pot agrava atât de mult încât, la fel ca în cazul bolii Alzheimer, persoana ajunge dependentă, pentru că nu se mai poate descurca în viața de zi cu zi. Demența vasculară evoluează discret pentru că fiecare episod de atac cerebral vine cu declin intelectual, urmat de o recuperare incompletă.
Vârsta crește riscul de boală
Factorii de risc asociați cu demența vasculară sunt identici cu cei care favorizează apariţia infarctului şi a accidentului vascular cerebral. Așadar, probabilitatea ca o persoană să sufere de demență vasculară crește odată cu vârsta. Persoanele sub 65 de ani au un risc redus, însă acesta crește pe măsură ce vârsta crește spre 90 de ani.
Desigur, și istoricul de afecțiuni cerebrovasculare cresc riscul de demență vasculară
Colesterolul crescut este periculos
Ateroscleroza cerebrală, produsă de depunerile de colesterol pe vasele de sânge înseamnă modificări la nivelul pereților arterelor, care devin rigide și își schimbă diametrul, îngustându-se. Modificarile aterosclerotice (de la nivelul circulaţiei cerebrale) conduc la reducerea aportului de oxigen și de substanţe nutritive către creier, crescând riscul de demență vasculară.
Tensiunea arteriala și diabetul, alţi factori de risc
Hipertensiunea arterială crește nivelul de stres la care sunt supuse vasele de sânge și poate cauza hemoragii cerebrale, fie masive, cu impact mare și cu risc crescut de deces, fie minore, asimptomatice, ambele contribuind în timp la apariția deteriorării cognitive. Și diabetul zaharat, prin faptul că permite în circulație o cantitate mare de glucoză, care afectează vasele de sânge la nivelul mai multor organe, inclusiv la nivel cerebral, este un factor de risc pentru demența vaculară, alături de obezitate.
Vezi şi: Poţi să-ţi reduci riscul de boală Alzheimer dacă faci aceste lucruri!
Prevenția este posibilă
O parte dintre factorii care determină apariția demenței vasculare pot fi preveniți prin măsuri care pot fi adoptate ca parte a unui stil de viață sănătos. Primul pas și cel mai important constă în menținerea tensiunii arteriale la un nivel optim. De asemenea, se recomandă controlul diabetului cu medicație orală sau cu insulionterapie, în funcție de tipul de boală, și renunțarea la fumat, în cazul în care există o astfel de dependență.
Controlul colesterolului se poate face prin adoptarea unui stil de viață activ cu exerciţii fizice regulate, în limita toleranței la efort. Poate fi vorba despre plimbări zilnice, mers pe jos, urcat scări, ieșiri în natură. Activitatea fizică se completează cu o dietă care să permită controlul colesterolului, de preferință nu una restrictivă, ci dieta mediteraneeană. Aceasta constă în consumul de legume, zarzavaturi, fructe, leguminoase, fructe uscate și oleaginoase, semințe, cereale integrale, ulei de măsline în cantități moderate, un consum moderat de carne, de preferință albă, consum zilnic de lactate și brânzeturi ușoare, ierburi aromatice și condimente în loc de sare.
Cum se pune diagnosticul
Diagnosticarea demenței vasculare este similară cu cea din alte tipuri de demență. Dacă medicii suspectează boală cerebrovasculară, vor începe efectuarea unei evaluări amănunțite pentru depistarea accidentului vascular cerebral. Investigațiile RMN și CT pot arată prezența unor infarcte multiple. Nici tratamentul nu este diferit de cel din alte tipuri de demențe, însă prevenția poate fi extrem de eficientă în a încetini progresia bolii prin controlul tensiunii, glicemiei, colesterolului și oprirea fumatului.
