Aceste probleme de sănătate pot duce la paralizie
Paralizia este produsă de afecțiuni multiple, care pot afecta mușchii și cele care acționează indirect, prin intermediul nervilor care controlează acțiunea musculară.
Cele mai frecvente cauze externe ale paraliziei includ apariția unui accident vascular cerebral, leziuni la cap, leziuni ale măduvei spinării și scleroza multiplă, scrie NewsMedical.
Miopatia
Condițiile care provoacă paralizie prin inducerea directă a slăbiciunii musculare includ: boli congenitale, în mare parte genetice, care provoacă afectare musculară, cum ar fi distrofia musculară, condiții inflamatorii sau autoimune, care produc inflamație musculară, cum ar fi dermatomiozita și polimiozita, miopatie indusă de medicamente, ca după tratamentul cu statine sau steroizi, miopatie în urma abuzului de alcool, miozita post-virală și neuropatie.
Traumatismele de la nivelul coloanei sunt cele mai cunoscute cauze ale paraliziei, dar multe alte afecțiuni au această consecință. Foto: Shutterstock
Cauzele neurologice pot fi date de boli, toxicitate sau leziuni ale unuia sau mai multor nervi. De exemplu, leziunea unui nerv focal provoacă paralizia mușchiului asociat acelui nerv.
Neuropatia periferică este observată în condiții precum:
- Scleroza laterala amiotrofica
- Paralizia lui Bell
- Deficit de vitamina B12
- Difterie
- Otrăvirea cu metale grele
- Mușcătură de șarpe
- Mononeuropatia focală (este o afecțiune neurologică în care un singur nerv este afectat, cauzând slăbiciune musculară, durere, amorțeală sau alte simptome specifice zonei inervate de acesta
- Paralizia la joncțiunea neuromusculară apare în: botulism, Sindromul Guillain-Barre, care este asociat cu infecții virale, fie prin afectarea virală directă a nervilor, fie ca urmare a răspunsurilor hiperimune la antigenele virale, miastenia gravis, boala Lyme, intoxicație cu organofosforici, care paralizează conducerea nervoasă, leziuni sau boli ale măduvei spinării sau mielopatie acută precum: poliomielita, infecții cu unele enterovirusuri, tumori ale măduvei spinării, traumatism al coloanei vertebrale, abcese, hematoame sau hamartoame, cu tromboză sau hemoragie.
- Boli demielinizante
- Scleroza multiplă
- Mielita transversală, care este o inflamație a unuia sau mai multor segmente ale măduvei spinării, cauzată de o infecție virală directă sau de complicații imune post-infecțioase. Virușii care pot provoca mielita transversală includ virusurile herpes simplex, varicela și Epstein-Barr.
- Traumatism sau ischemie a coloanei vertebrale, din cauza sindromului arterei spinale anterioare sau din cauza complicațiilor apărute în timpul sau în jurul perioadei de intervenție chirurgicală.
- Deformarea coloanei vertebrale, cum ar fi spina bifida, care este o anomalie congenitală a sistemului nervos central și provoacă paralizia membrelor inferioare în multe cazuri.
Boli ale creierului
Creierul controlează toate contracțiile musculare voluntare. Bolile creierului care duc la paralizie includ:
Accident vascular cerebral, care se datorează unei întreruperi a alimentării cu sânge a unei părți a creierului, fie din cauza unei scurgeri sau rupturi a unui vas de sânge, fie din cauza blocării unui vas de către un cheag.
Leziuni cerebrale
Tumori care presează sau invadează țesutul cerebral vecin.
Paralizie cerebrală care se datorează unei leziuni cerebrale suferite în perioada peripartum.
Condiții sistemice
Unele boli nu sunt, în primul rând, neurologice, ci includ manifestări paralitice. Acestea includ:
Porfirie acută ( este o boală metabolică rară, care se caracterizează prin acumularea de compuși numiți porfiri în organism. Acești compuși sunt implicați în producția de hemoglobină și alte molecule implicate în transportul oxigenului în sânge.
Porfiria acută se manifestă prin episoade de durere abdominală severă, vărsături, diaree, slăbiciune musculară și tulburări neuropsihice, cum ar fi anxietatea, confuzia, halucinațiile și convulsiile.)
Intoxicația cu crustacee, din cauza toxicității saxitoxinei.
Ataxia lui Friedrich (cea mai comună formă de ataxie, foarte diversă din punct de vedere clinic şi genetic. Se caracterizează prin evoluţie progresivă, tulburări de mers (mers ataxic), tulburări de vorbire (disartrie), lipsa reflexelor osteotendinoase la membrele inferioare, afectarea inimii, mişcări ample, stângace. Piciorul ia aspect de „ gheară” sau picior ecvin, un semn caracteristic produs de retracţia tendoanelor şi atrofia musculaturii.)
Citește și Cum poți trata modern incontinența urinară?
