Ce este recidiva cancerului?

Publicat:

Chiar și după îndepărtarea tumorii și finalizarea tratamentului, cancerul poate reveni. Medicii numesc această situație recidivă a cancerului. Boala poate reapărea în aceeași zonă în care a fost descoperită inițial sau poate apărea într-o altă parte a corpului.

Există mai multe tipuri de recidivă:

  • Recidivă locală – cancerul reapare în același loc.
  • Recidivă regională – cancerul reapare în țesuturile sau ganglionii limfatici din apropierea locului unde a apărut inițial.
  • Recidivă la distanță – cancerul reapare într-o altă parte a corpului, departe de localizarea inițială.

Echipa ta medicală va denumi cancerul în funcție de locul în care a apărut prima dată. De exemplu, dacă ai avut cancer de sân, iar acesta reapare la nivelul oaselor, este în continuare considerat cancer de sân. Atunci când cancerul se răspândește în una sau mai multe zone ale corpului, se spune că a metastazat.

image

Recidiva este o temere a majorității persoanelor care trec prin cancer. Foto: Shutterstock.

Cancerul poate reveni la câteva săptămâni sau chiar la mulți ani după tratamentul inițial. Acest risc există chiar și atunci când investigațiile și analizele nu mai evidențiază nicio urmă de cancer.

Uneori, unele celule canceroase supraviețuiesc radioterapiei sau chimioterapiei și devin rezistente la aceste tratamente. În general, cu cât perioada dintre tratamentul inițial și reapariția bolii este mai scurtă, cu atât cancerul tinde să fie mai agresiv.

Este important să faci diferența între recidivă și apariția unui al doilea tip de cancer. Dezvoltarea unui nou cancer este mult mai rară decât recidiva.

Întrebări frecvente despre recidiva cancerului

Pentru multe persoane diagnosticate cu cancer, recidiva este una dintre cele mai mari temeri. Întrebările legate de reapariția bolii pot apărea dacă:

  • ai fost diagnosticat recent cu cancer;
  • ai finalizat recent tratamentul;
  • nu există dovezi că boala este prezentă.

Chiar și atunci când investigațiile nu mai arată semne de cancer, apariția unor simptome noi sau rezultatele controalelor periodice pot indica o posibilă recidivă.

Dacă boala revine, este mai gravă?

Cancerul recurent poate fi mai agresiv decât tumora inițială dacă s-a răspândit în alte părți ale corpului sau dacă a devenit rezistent la chimioterapie ori radioterapie. În general, cu cât reapare mai repede după tratament, cu atât comportamentul biologic al tumorii este mai agresiv.

Cancerul revine întotdeauna?

Nu. Cancerul nu revine în toate cazurile, însă anumite tipuri de cancer, mai dificil de tratat, prezintă un risc crescut de recidivă. Acestea tind să urmeze modele specifice de recidivă locală, regională sau la distanță.

Nu există nicio metodă prin care să poți garanta că boala nu va reveni. Totuși, cu cât trece mai mult timp de la tratamentul inițial fără semne de boală, cu atât riscul de recidivă este mai mic.

În prezent există numeroase tratamente care permit controlul bolii pe termen lung. Probabilitatea recidivei depinde de mai mulți factori:

  • tipul de cancer;
  • viteza cu care a crescut inițial;
  • stadiul în care a fost descoperit.

Riscul este mai mare dacă boala era deja extinsă în momentul diagnosticului.

De câte ori poate reveni cancerul?

Chiar dacă tratamentul unei recidive duce din nou la dispariția semnelor bolii, nu există nicio garanție că aceasta nu va reapărea. De asemenea, medicii nu pot spune de câte ori ar putea recidiva.

Factorii care influențează riscul de recidivă

Probabilitatea ca boala să revină depinde de:

  • tipul de cancer;
  • stadiul bolii;
  • gradul de diferențiere al tumorii inițiale;
  • tratamentele urmate anterior;
  • vârsta și starea generală de sănătate;
  • istoricul familial.

Medicii clasifică evoluția cancerului în stadii. Modul de stadializare diferă în funcție de tipul de cancer, însă, în general, cu cât stadiul este mai avansat, cu atât boala este mai extinsă. După evaluarea tumorii primare, a ganglionilor limfatici și a eventualelor metastaze, se stabilește un stadiu între I și IV, uneori împărțit în subcategorii marcate cu litere.

De exemplu, un studiu amplu realizat în Suedia asupra pacienților cu cancer de colon a arătat că, în primii cinci ani după tratament, rata recidivei a fost:

  • 5% pentru stadiul I;
  • 12% pentru stadiul II;
  • 33% pentru stadiul III.

Ce tipuri de cancer recidivează cel mai frecvent?

Printre cancerele cu cele mai ridicate rate de recidivă se numără:

  • Glioblastomul, cea mai frecventă formă de cancer cerebral, cu o rată de recidivă apropiată de 100%, deși este un tip rar de cancer.
  • Cancerul ovarian epitelial, cu o rată de recidivă de aproximativ 85%.
  • Cancerul vezicii urinare, care poate recidiva local în 30–54% dintre cazuri după îndepărtarea vezicii.
  • Cancerul de sân, unde majoritatea recidivelor locale apar în primii cinci ani după tratament. Riscul de metastaze la distanță este similar indiferent dacă ai făcut tumorectomie cu radioterapie sau mastectomie.

Gradul tumorii descrie cât de diferite sunt celulele canceroase față de celulele normale observate la microscop. Tumorile bine diferențiate cresc, în general, mai lent, în timp ce cele slab diferențiate sau nediferențiate au un ritm de creștere mai rapid și un risc mai mare de recidivă.

Diagnostic și tratament

Dacă ai avut cancer, probabil că ai efectuat deja controale periodice, investigații imagistice și analize de sânge. Dacă apar semne care sugerează o posibilă recidivă, medicul poate recomanda investigații suplimentare și o biopsie pentru a stabili dacă este vorba despre reapariția bolii sau despre un nou tip de cancer.

Dacă observi simptome care te fac să suspectezi că boala a revenit, contactează medicul cât mai curând. Simptomele diferă în funcție de tipul și localizarea cancerului și pot avea și alte cauze.

Printre simptomele posibile se numără:

  • apariția unor noduli sau umflături;
  • răni care nu se vindecă;
  • transpirații nocturne;
  • oboseală extremă;
  • pierdere sau creștere inexplicabilă în greutate (peste 4,5 kg);
  • tuse persistentă sau răgușeală;
  • modificări ale tranzitului intestinal sau urinării;
  • sânge în scaun sau urină;
  • durere la urinare;
  • dificultăți la înghițire;
  • dureri abdominale;
  • greață;
  • icter (îngălbenirea pielii sau a albului ochilor).

Tratamentul depinde de tipul cancerului, de localizarea recidivei, de prezența metastazelor și de sensibilitatea tumorii la terapiile utilizate anterior.

După tratament, medicul poate folosi termenii:

  • Remisie completă – investigațiile nu mai evidențiază cancer în organism.
  • Remisie parțială (răspuns parțial) – tumora s-a redus, dar nu a dispărut complet.

Dacă boala s-a răspândit la distanță, se vorbește despre cancer metastatic. Cele mai frecvente localizări sunt oasele, ficatul și plămânii, însă metastazele pot apărea în orice organ.

Simptomele diferă în funcție de localizare:

  • Oase – dureri și fracturi.
  • Ficat – icter sau abdomen mărit.
  • Plămâni – dificultăți de respirație.
  • Creier – amețeli, dureri de cap sau convulsii.

În cazul cancerului metastatic, tratamentul urmărește în principal controlul evoluției bolii. Se poate recomanda și îngrijirea paliativă pentru reducerea simptomelor și menținerea calității vieții. Dacă tratamentele nu mai sunt eficiente, medicul poate discuta cu tine despre îngrijirea paleativă. 

Ce întrebări să îi adresezi medicului

Recidiva cancerului este un subiect complex. Discută deschis cu medicul oncolog despre prognostic, investigații și opțiunile de tratament. Întreabă-l cum pot diferitele terapii să reducă tumora sau să încetinească răspândirea bolii și care sunt efectele adverse posibile.

Dacă ești interesat de un studiu clinic, întreabă dacă există unul potrivit pentru situația ta.

Informează medicul și despre toate vitaminele, suplimentele sau produsele naturiste pe care le iei, deoarece unele pot interfera cu tratamentul și ar putea fi necesar să le întrerupi temporar.

Găsește sprijin

Aflarea veștii că boala a revenit poate fi copleșitoare. Este firesc să simți teamă, tristețe și nesiguranță în legătură cu viitorul, familia, locul de muncă sau situația financiară.

Discuțiile cu persoane care trec prin experiențe similare, participarea la grupuri de sprijin sau consilierea psihologică te pot ajuta să gestionezi mai bine emoțiile și să reduci riscul de anxietate și depresie.

Mulți pacienți își recapătă sentimentul de control adoptând un stil de viață mai sănătos, cu o alimentație echilibrată, activitate fizică regulată și grijă pentru sănătatea mintală.

Specialiștii recomandă menținerea unei greutăți normale, consumul unei diete bogate în legume și alte alimente bogate în nutrienți și limitarea cărnii roșii, cerealelor rafinate, zahărului și alcoolului.

Întreabă medicul ce nivel de activitate fizică este potrivit pentru tine. Mișcarea poate reduce durerea, oboseala, greața, riscul de recidivă și îți poate îmbunătăți starea psihică și calitatea vieții.

Nu uita că există ONG-uri și resurse dedicate persoanelor diagnosticate cu cancer și familiilor acestora, care oferă informații, sprijin emoțional și ajutor practic pe parcursul tratamentului.

Sursa: Cancer Center