Analize pe care femeile trebuie să le facă periodic. Interviu
Multe dintre problemele grave de sănătate pot fi prevenite sau descoperite din timp, când şansele de vindecare sunt mai mari. În cazul femeilor, teste precum Babeş-Papanicolau ar trebui făcute de rutină. Univ. Prof. Dr. Brigitte SCHURZ, specialist obstetrică și ginecologie la Wiener Privatklinik, ne-a răspuns la câteva întrebări legate de sănătatea femeii.
1. Care sunt cele mai frecvente afecțiuni ginecologice pe care le tratați?
Printre cele mai des întâlnite probleme ginecologice se numără tulburările menstruale, acneea, infecțiile, dar și nevoia de contracepție sau dorința de vaccinare împotriva HPV.
La femeile adulte, preocupările cele mai frecvente rămân tot tulburările de ciclu menstrual, dificultățile legate de fertilitate și infecțiile. Alte afecțiuni pe care le văddes în cabinet sunt testele Papanicolau cu rezultate anormale (precum LSIL sau HSIL), infecțiile cu HPV, durerile abdominale joase, chisturile ovariene, tumorile ovariene, fibroamele uterine și alte formațiuni tumorale din zona pelvină.
Nu sunt rare nici cazurile de prolaps al organelor pelvine, coborârea pereților vaginali sau apariția cistocelelor și rectocelelor. De asemenea, sensibilitatea sânilor, modificările de tip mastopatic, nodulii mamari și toate formele de tumori mamare reprezintă motive frecvente pentru care pacientele se prezintă la consultații.
2. Care sunt cele mai importante teste pe care femeile ar trebui să le facă periodic, în funcție de vârsta lor?
Este important ca fiecare femeie să meargă anual la un control ginecologic, în cadrul căruia să se efectueze testul Papanicolau pentru depistarea precoce a cancerului de col uterin. De asemenea, se recomandă testarea pentru HPV, iar fetele cu vârste între 9 și 14 ani ar trebui să beneficieze de vaccinarea HPV.
Testarea HPV rămâne importantă și pentru femeile mai în vârstă, atâta timp cât sunt active sexual – iar vaccinarea poate fi făcută și mai târziu. Ecografia transvaginală anuală este esențială pentru depistarea timpurie a formațiunilor precum fibroamele, tumorile endometriale sau ovariene.
În ceea ce privește sănătatea sânilor, se recomandă autoexaminarea regulată, dar și efectuarea unei mamografii sau ecografii mamare la fiecare doi ani. Pentru femeile care au în familie cazuri de boli genetice, testarea genetică poate fi de ajutor în prevenție.
În caz de infecții, este necesară efectuarea analizelor de cultură bacteriană sau a uroculturii, iar în cazul dezechilibrelor hormonale – teste hormonale specifice.
3. Ce afecțiuni pot fi prevenite prin controale anuale?
Controalele periodice, testul Papanicolau, vaccinarea HPV și testarea pentru HPV pot preveni în mod eficient apariția cancerului de col uterin – o boală care, cu suficiente măsuri preventive, ar putea fi eradicată complet.
De asemenea, stadiile precanceroase ale diferitelor afecțiuni pot fi depistate din timp, iar tratamentul aplicat la momentul potrivit poate duce la vindecare completă.
Multe tipuri de tumori pot fi descoperite în faze incipiente, ceea ce înseamnă nu doar o șansă reală la vindecare, ci și o speranță de viață mult mai mare decât în absența controalelor preventive.
4. Ce afecțiuni ginecologice sunt mai susceptibile să apară în timpul menopauzei?
Odată cu instalarea menopauzei, scăderea nivelului hormonal poate aduce cu sine o serie de simptome supărătoare: bufeuri intense, tulburări de somn, neliniște sau chiar episoade depresive.
În același timp, riscul de apariție a tumorilor ginecologice crește. Statisticile arată că una din zece femei dezvoltă cancer de sân, iar una din șaptezeci – cancer ovarian. La acestea se adaugă cancerul endometrial, mai ales în cazul femeilor cu predispoziție genetică, precum și riscul persistent de cancer de col uterin.
Din acest motiv, este esențial ca femeile care au trecut de vârsta de 45 de ani să nu neglijeze controalele anuale.
5. Care este cel mai dificil caz pe care l-ați tratat?
Îmi amintesc cu durere de două paciente – una diagnosticată cu cancer ovarian, cealaltă cu cancer de sân – care au refuzat complet tratamentele medicale convenționale: operația, chimioterapia sau radioterapia.
Deși am făcut tot ce mi-a stat în putere, cu empatie și răbdare, nu am reușit să le conving să urmeze vreunul dintre aceste tratamente salvatoare.
Amândouă au pierdut lupta cu boala, iar ceea ce mă doare cel mai mult este că ar fi avut o șansă reală la o viață mai lungă, poate chiar la vindecare, dacă ar fi acceptat ajutorul medical. Aceste cazuri m-au marcat profund.
Univ. Prof. Dr. Brigitte SCHURZ, specialist obstetrică și ginecologie
