De ce e important să tratezi apneea de somn

Sindromul de apnee în somn (SAS) este o afecţiune potenţial severă, care constă în oprirea repetată a respiraţiei în timpul somnului, timp de câteva secunde, până la un minut sau chiar mai mult, în decurs de 1 oră. Cel mai des întâlnit simptom al apneei de somn este sforăitul.

Persoanele predispuse la apariţia acestei afecţiuni sunt cele supraponderale, care au peste 65 de ani, fumează sau consumă alcool în exces sau au polipii sau amigdalele mărite. Apneea este de 2 feluri. Apnee obstructivă de somn, care este şi cea mai frecventă, şi apnee de somn centrală.

Prima este cauzată de un blocaj al căilor respiratorii, deoarece ţesuturile moi, cum este faringele, se relaxează în timpul somnului. Apneea de somn centrală apare atunci când creierul nu mai transmite semnalele corecte muşchilor responsabili cu respiraţia.

Sforăitul, simptom frecvent

În general, bărbaţii sunt cei care sforăie cel mai des. Acest simptom apare atunci când căile aeriene de la nivelul nasului şi a gâtului se îngustează sau se blochează. Ţesuturile căilor aeriene vibrează, ceea ce duce la apariţia unui sunet şuerat sau răguşit.

Pentru diagnosticul corect al apneei de somn se recurge la monitorizarea somnului în cabinete specializate. În timpul episoadelor de apnee persoana nu este conştientă de scurtele episoade de trezire şi nici de prezenţa sforăitului. Oboseala excesivă de pe parcursul zilei, chiar dacă somnul a durat 7-8 ore, lipsa de concentrare, insomnia şi durerile de cap, în special dimineaţa, sunt alte manifestări ale apneei de somn.

Afectează inima şi creierul

Din cauza întreruperilor repetate ale respiraţiei, nivelul de oxigen din sânge scade. Astfel, inima şi creierul sunt slab oxigenate, ceea ce le afectează buna funcţionare. Vasele de sânge se îngustează, ceea ce duce la creşterea tensiunii arteriale.

Sistemul cardiovascular are cel mai mult de suferit, deoarece hipertensiunea provoacă aritmii, care, în timp, duc la infarct miocardic. De asemenea, din cauza fluctuaţiilor tensiunii arteriale, vasele de sânge se slăbesc şi creşte riscul producerii accidentului vascular cerebral. Privarea organismului de oxigen are efect advers şi asupra secreţiei de insulină. Apare rezistenţa organismului la acest hormon, ceea ce duce la creşterea nivelului de glucoză din sânge.

Info

Pe lângă sistemul cardiovascular, şi cel digestiv este afectat de apneea de somn. Din cauza presiunii intratoracice crescute, pot apărea refluxul gastroesofagian şi refluxul laringofaringian.

Sfatul specialistului

Dr. Andra Mălăuţ, medic specialist pneumologie, Medicover, Bucureşti

Pentru stabilirea diagnosticului, în cabinetele de somnologie, se monitorizează pacientul în timpul nopţii, prin testul poligrafiei. Este o metodă de diagnostic neinvazivă şi nedureroasă, care constă în montarea pe toracele pacientului a unui mic dispozitiv ce trebuie purtat în timpul noptii, împreună cu mai mulţi senzori. Acest dispozitiv înregistrează o serie de parametri: mişcările toracelui,fluxul de aer la nivelul nasului, perioadele de pauză,frecvenţa pulsuluişi cantitatea de oxigen din sânge. Medicul specialist interpretează înregistrarea şi poate evalua atât prezenţa, cât şi severitatea SAS, pentru a prescrie o anumită linie de tratament.