Plictiseala, bună sau nu? Opinia psihologului
Potrivit psihologul Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI), plictiseala este un sentiment comun, iar a te simţi nemulţumit de o activitate sau neinteresat de ea poate duce la plictiseală.
“Plictiseala poate apărea atunci când ne simţim energici, dar nu avem unde să ne direcţionăm energia. Poate apărea şi atunci când avem dificultăţi în concentrarea asupra unei sarcini. Plictiseala este o problemă frecventă în rândul copiilor şi adolescenţilor. În unele cazuri, ei se pot plânge de plictiseală atunci când nu se simt în confort să rămână cu atenţia asupra gândurilor sau sentimentele lor”, explică psihologul Laura Maria Cojocaru.
Care sunt simptomele plictiselii?
Ce cauzează plictiseala?
Potrivit psihologului Laura Maria Cojocaru, oamenii identifică şi experimentează plictiseala în mod uşor diferit. Aceasta poate să apară din cauze ca:
Cine riscă să se plictisească?
Specialistul este de părere că aproape toată lumea experimentează plictiseala din când în când. Unele grupe de vârstă ar putea experimenta mai multă plictiseală decât altele.
Cum este diagnosticată plictiseala şi cum o putem trata?
“Plictiseala este un răspuns normal la unele situaţii. Însă, deşi nu există teste pentru a diagnostica plictiseala, dacă aceasta durează perioade lungi de timp sau apare frecvent, poate fi un semn de depresie. Simptomele plictiselii şi depresiei sunt uneori similare. Un psihoterapeut vă poate ajuta să faceţi distincţia între plictiseală şi depresie şi să beneficiaţi de abordarea şi/sau tratamentul necesar. Nu există tratament specific pentru plictiseală (decât dacă implică o depresie). Cu toate acestea, există o mulţime de soluţii dacă vă confruntaţi cu plictiseala. De exemplu, ar fi o idee să luaţi în considerare abordarea unor noi hobby-uri sau alte activităţi diversificate. A te alătura unui club cu o anumită tematică poate fi o modalitate bună de a împiedica apariţia plictiselii. Cluburile de lectură, grupurile ”hobby” sau grupurile de dezvoltare personală sunt toate locuri excelente pentru a începe. Alăturarea la un grup comunitar sau de voluntariat care organizează diverse activităţi şi ieşiri este o altă idee bună. În cazul copiilor, îi puteţi ajuta să facă faţă sentimentelor de plictiseală atunci când apar. Când se plâng de plictiseală, încurajaţi-i să comunice. Abordaţi ceea ce simt fără a pune la îndoială validitatea sentimentelor lor. Făceţi-vă timp pentru a-i ajuta să identifice cauzele plictiselii lor şi să găsească soluţii creative”, declară psihologul Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI)..
Pentru cele mai bune rezultate:
Prevenirea plictiselii
Pentru a preveni plictiseala:
“Plictiseala este frecventă la toate vârstele, iar unele ”plictiseli” sunt inevitabile. Cu toate acestea, învăţarea modului de a face faţă plictiseli de la o vârstă fragedă, ne dezvoltă abilităţi de rezolvare a problemelor care ne vor ajuta în viitor. Dacă plictiseala face parte dintr-o problemă mai mare, cum ar fi depresia, va trebui să contactaţi un specialist psihoterapeut/coach sau psihiatru, care să vă ofere o schemă de lucru personal sau de tratament. Dacă discutaţi cu un psihoterapeut despre sentimentele dvs., îl veţi ajuta să vă înţeleagă nevoile şi să se asigure că veţi primi abordarea potrivită dumneavoastră”, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, preşedinte şi fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistică Somato-Integrativă (INLPSI).
