Generozitatea face bine sănătăţii

O nouă teorie, numită „supravieţuirea celui mai bun“, susţine că rasa umană a progresat ca specie datorită altruismului. Profesorul Sam Bowles, de la Institutul Santa Fe din Statele Unite, a analizat civilizaţii străvechi şi a descoperit că amabilitatea a fost componenta-cheie care a ajutat la supravieţuirea comunităţilor. „Grupurile cu mai multe persoane altruiste tind să supravieţuiască“, spune el. Cu alte cuvinte, capacitatea noastră înnăscută de a-i ajuta pe alţii, în special pe cei apropiaţi, asigură supravieţuirea unei comunităţi. Iată doar câteva efecte pe care le are generozitatea asupra sănătăţii noastre! 1. Secreţia de dopamină Când cineva ne mulţumeşte cu sinceritate pentru un efort dezinteresat, creierul nostru este cuprins de o stare de bine. Dopamina secretată în acele momente, asociată cu recompensa, este acelaşi hormon care ne dă energia pe care o resimţim la sfârşitul unui exerciţiu fizic intens, în ciuda oboselii.

Un studiu realizat pe 2.016 enoriaşi ai unei biserici a arătat că persoanele care îi ajutau în mod regulat pe ceilalţi aveau o stare de spirit mai bună şi un risc mai scăzut de depresie. Alte studii au scos la iveală că oamenii amabili au un sistem imunitar mai bun şi o probabilitate mai mică de a dezvolta boli cronice.

După ce ieşim la pensie, este important să rămânem activi şi conectaţi la realitate. Mulţi psihologi cred că ar conta chiar mai mult decât o alimentaţie sănătoasă şi mişcarea, pentru că ne face să ne simţim în continuare utili şi nemarginalizaţi. Un bun prilej de a rămâne în societate, de a nu ne izola, este voluntariatul. Asta nu înseamnă că trebuie să aşteptăm pensia pentru a fi generoşi sau a face voluntariat.

A-i ajuta pe alţii, a fi amabil cu celălalt, are un impact pozitiv asupra minţii noastre, pentru că ne face să nu ne mai simţim singuri. Celălalt nu mai este perceput ca un „străin”, iar acest lucru ne dă o stare de confort care alungă emoţia negativă.

Un sinonim al cuvântului „bunătate” este „umanitate”. Bunătatea are un rol esenţial în definirea noastră ca oameni şi este o recunoaştere a faptului că vâslim în aceeaşi barcă.În plus, poate fi cel mai eficient antidepresiv.

În cadrul unui studiu, 1.164 de adulţi cu vârste cuprinse între 51 şi 91 de ani, care aveau tensiune arterială normală, au fost monitorizaţi 4 ani. La sfârşitul studiului, s-a constatat că persoanele care au participat la activităţi de voluntariat mai mult de 200 de ore pe an prezentau un risc de hipertensiune cu 40% mai mic decât subiecţii care nu au participat la iniţiative generoase.

Nivelul ridicat de stres este un factor de risc pentru mintea şi trupul nostru, cu o mulţime de efecte secundare neplăcute. Generozitatea şi ajutorul oferit celorlalţi reduc stresul, crescând bucuria de trăi.

Cred din tot sufletul că un gest de solidaritate face mai mult decât orice câştig obţinut prin competiţie. Compasiunea şi ajutorul oferit cu generozitate în momentele de răscruce aduc în viaţa oamenilor din jurul nostru mai multă susţinere decât orice altceva.

Grija plină de tandreţe, răbdarea şi înţelegerea celor de lângă noi ne fac să simţim că viaţa e infinit mai uşoară când o împarţi cu ceilalţi. Orice avem se dublează atunci când împărţim cu ceilalţi!

Dacă noi am înţeles că avem nevoie să dăruim, să împărţim, să ne deschidem sufletele ca să ne putem întâlni autentic cu ceilalţi, dincolo de frica de a fi vulnerabili sau răniţi, atunci vom alege să cultivăm relaţii frumoase, sincere şi devotate cu cei din jur.