Cum ne ajută râsul şi gândirea pozitivă

Dacă partea creierului responsabilă cu prietenia, iubirea, afecţiunea şi starea generală nu este stimulată prin râs, pot apărea disfuncţii, care au fost legate de apariţia depresiei, a deficitului de atenţie şi chiar, în timp, a apariţiei unor boli complexe precum schizofrenia. Râsul reduce tensiunea mentală, creşte energia şi ne determină să ne concentrăm mai bine pe ce avem de făcut, să fim creativi şi proactivi.

Nimeni nu este perfect, cu toţii avem de lucru la diferite aspecte ale vieţii, legate de carieră, relaţii personale, aspect fizic şi multe altele, însă nu ne facem niciun bine dacă ne trezim zi de zi încruntaţi şi privind totul ca pe o luptă. Nu e nevoie să râdem fals, dar un zâmbet ne poate deschide multe uşi, către noi şi către alţii: ne destinde, ne determină să avem mai multă încredere în noi şi ne face persoane mai plăcute în ochii celor cu care interacţionăm.

Nu doar râsul, ca act mecanic, ne este de ajutor pentru a avea o viaţă mai plăcută şi a ne concentra mai uşor pe găsirea soluţiilor, cât mai ales păstrarea unei atitudini pozitive, acceptarea ajutorului pe care familia sau prietenii vor să ni-l ofere atunci când avem greutăţi şi, neapărat, un simţ al umorului dezvoltat.

„Buna dispoziţie, atât cât durează, sporeşte capacitatea de a gândi flexibil şi mai complex, soluţiile problemelor fiind găsite mai uşor, fie că este vorba de unele intelectuale sau interpersonale. Râsul, ca şi starea de exaltare, pare să ajute oamenii să gândească mai deschis şi să facă mai uşor legături între idei, observând relaţia care altfel i-ar fi putut ocoli - trăsătură mintală importantă nu numai în creativitate, dar şi în recunoaşterea relaţiilor complexe şi în prevederea consecinţelor unei hotărâri luate”, spune şi Daniel Goleman, psiholog şi cercetător în domeniul psihologiei clinice, în volumul „Inteligenţa emoţională”, apărut la Curtea Veche Publishing.