Şi taţii sunt afectaţi de depresia postpartum

Aproximativ 3-10% din bărbaţi trec prin depresie atât în timpul perioadei prenatale cât şi postnatale. Bărbaţii pot experimenta acest lucru independent de sentimentele partenerelor lor. Deşi la mame sindromul post natal este cel mai puternic.

Factori care contribuie la depresia post natala a părinţilor:

-lipsa de sprijin social şi emoţional: acest factor pare a fi cel mai frecvent. Venirea unui bebeluş pe lume poate fi un motiv de panică mai ales pentru bărbaţii trecuţi de prima tinereţe.

-stresul şi schimbările în relaţia de cuplu. Acum priorităţile se schimbă, toată atenţia este canalizată pe cel mic, iar bărbaţii simt adesea un fel de răceală din partea partenerelor.

-lipsa de somn. Nopţile cu bebe pot fi lungi şi albe, un motiv puternic pentru a te priva de odihna de care ai nevoie

-dificultăţi de adaptare la schimbările asociate cu trecerea la statutul de părinte. Chiar dacă timp de 9 luni te acomodezi cu ideea că vei deveni părinte, pus în faţa faptului împlinit poţi întâmpina anumite dificultăţi de acomodare.

-experienţa traumatizantă a naşterii. Mai ales în cazul în care participă în mod direct la naştere, prezent fiind în sala de naşteri.

Cea mai mare schimbare la nivel mintal este aceea că acum apare întrebarea dacă va putea să facă faţa noului statut şi să aibă grijă de familia sa. Acest gând poate avea adesea repercursiuni şi asupra relaţiei conjugale.

Citeşte şi: Cum poate influenţa tatăl riscul de naştere prematură

Diminuarea interesului pentru sex

Cel puţin în perioada imediată naşterii grija este distribuită atât asupa patenerei pentru a o ajuta să se refacă cât mai repede, dar şi asupra celui mic. Nopţile nedormite şi grija exagerată pot fi unele din cauzele ce duc la diminuarea interesului pentru activitatea sexuală. Acest fapt este resimţit cel mai puternic de către bărbat.

Aceasta este perioada în care simte că nu mai are toată atenţia îndreptată asupra lui şi pot apărea crizele de gelozie.

A fi părinte se învaţă treptat

Trebuie să fii conştient că nimeni nu s-a născut învăţat şi că împreună trebuie să treceţi prin această perioadă atât de frumoasă şi specială.

Comunicarea trebuie să fie pe primul plan indiferent de situaţie, iar grijile împărţite pentru ca astfel să nu existe riscul ca unul din parteneri să fie mai extenuat decât celălalt.

În general prima săptămână este cea mai grea, până când te prinzi cum stă treaba cu cel mic.