De ce apare agresivitatea ┼či ce rol are

1 agresiv jpg jpeg

Agresivitatea poate lua mai multe forme, dar este definit─â ca orice ac┼úiune care are ca scop provocarea fie a durerii fizice ┼či/sau psihologice, fie a distrugerii obiectelor din mediu. Expresia agresivit─â┼úii poate ap─ârea ├«n mai multe moduri, verbal, psiho-emo┼úional, mental, contextual ┼či fizic.

Cu toate acestea, potrivit psihologului Laura-Maria Cojocaru, pre┼čedinte ┼či fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistic─â Somato-Integrativ─â (INLPSI), fenomenul este mai complex dec├ót at├ót, deoarece reprezint─â at├ót o reac┼úie emo┼úional─â menit─â s─â d─âuneze, c├ót ┼či un mijloc de men┼úinere a ordinii sociale. ÔÇ×├Än mod similar, tinerii, ├«n special, lupt─â pentru respect, resurse ┼či ├«n cele din urm─â pentru a fi ale┼či de c─âtre parteneri/partenere. Urm─âresc aceste obiective cu manifest─âri de laud─â, etalare ┼či ├«ncerc─âri de umilire a ÔÇŁconcuren┼úeiÔÇŁ. Agresiunea poate fi, de asemenea, direc┼úionat─â spre interior (c─âtre propria persoan─â) sau c─âtre exterior (c─âtre alt─â persoan─â), sau poate lua forma violen┼úei de grup c─âtre indivizi sau na┼úiuni. Poate fi un r─âspuns la orice num─âr de factori, ca de exemplu: frica, nedreptatea, durerea, amenin┼úarea, invazia, lipsa controlului, inadecvarea sau frustrareaÔÇŁ, explic─â psihologul.

Tipuri de agresiune

1.

ostil─â: acesta este un comportament agresiv determinat de excitare, impulsivitate ┼či este imediat la provocarea situa┼úional─â.

2.Agresiunea de protec┼úie: poate fi mai aproape de tipurile de agresiune identificate de teoriile instinctului ┼či ar include o mam─â care ├«┼či protejeaz─â copilul sau un b─ârbat care ├«┼či protejeaz─â teritoriul s─âu.

3.Agresiunea instrumentală: este un răspuns învăţat în care agresivitatea este mai degrabă un mecanism pentru atingerea anumitor obiective decât pentru căutarea răzbunării.

4.Furia: este un tip special de agresiune necontrolat─â ┼či extrem─â.

Diseminarea agresivităţii ca nevoie umană de bază

Diseminarea

ca o nevoie uman─â de baz─â, ┼či, ├«n loc s─â fie privit─â negativ, dac─â este privit─â ├«n termeni de utilizare a acestei energii pentru transformare pozitiv─â, poate fi privit─â ┼či ca o for┼ú─â motric─â pentru a produce schimb─âri sociale (├«n termeni freudieni, aceasta ar fi sublimare).

ÔÇ×Agresiunea la om este un instinct, unii psihologi cred c─â armamentul a modificat echilibrul dintre puterea fizic─â a omului ┼či impulsul s─âu agresiv ┼či c─â aceast─â modificare ├«nseamn─â distrugerea speciei, cu excep┼úia cazului ├«n care se iau anumite m─âsuri. De cealalt─â parte, alte voci afirm─â c─â agresivitatea trebuie privit─â prin prisma evolu┼úiei, aceasta construind un adev─ârat culoarul pentru evolu┼úia rapid─â a speciei. A┼čadar, ├«n multe aspecte, tendin┼úa adaptativ─â ├«n agresivitate este natural─â (primar─â) sau este una pur ┼či simplu dob├óndit─âÔÇŁ, conchide psihologul Laura-Maria Cojocaru, pre┼čedinte ┼či fondator al Institutului de Neuro-Programare Lingvistic─â Somato-Integrativ─â (INLPSI).