Atacurile de panică - Ce gânduri apar des în atacul de panică

1 2 jpg jpeg

Potrivit statisticilor, aproape 20% din popula┼úia general─â este afectat─â de atacuri de panic─â. Persoanele afectate experimenteaz─â, ├«n timpul acestor atacuri, simptome somatice care ├«i pot face s─â cread─â c─â au pierdut total controlul situa┼úiei ┼či vor muri. Iat─â ce sunt, de fapt, atacurile de panic─â.

Atacul de panic─â se manifest─â prin apari┼úii bru┼čte sau intensific─âri ale anxiet─â┼úii, acompaniate de simptome precum: palpita┼úii, b─ât─âi puternice ale inimii, dureri ├«n piept, ame┼úeli, transpira┼úie, senza┼úia de irealitate sau depersonalizare (deta┼čarea de sine insu┼či), dificult─â┼úi ├«n respira┼úie, senza┼úia de sufocare, frica de pierdere a controlului sau de a nu ├«nnebuni, frica de moarte, parestezii (senza┼úii de amor┼úeal─â sau de furnic─âturi), frisoane sau valuri de c─âldur─â.

Atacul de panică poate fi însoţit de agorafobie sau nu. Agorafobia este anxietatea, teama faţă de locuri sau situaţii din care scăparea poate fi dificilă (sau jenantă) sau în care ajutorul poate să nu fie accesibil, în eventualitatea unui atac de panică sau de simptome similare panicii. Situaţiile în care apare agorafobia (cu sau fără atac de panică) sunt evitate (de ex., călătoriile sunt restrânse) sau chiar sunt îndurate cu un consum emoţional foarte mare. De cele mai multe ori persoana solicită prezenţa unui companion.

G├óndurile automante distorsionate care apar frecvent ├«n atacul de panic─â ┼či agorafobie sunt:

At├ót atacul de panic─â c├ót ┼či agorafobia fac parte din spectrul tulbur─ârilor anxioase. Anxieatea este definit─â ca team─â nejustificat─â fa┼ú─â de o fiin┼ú─â sau obiect, un fenomenal naturii.

Dac─â ├«n fobia specific─â obiectul fobiei este un stimul ÔÇô teama de insecte, teama de ├«ntuneric, ├«n fobia social─â persoana se teme de evaluarea negativ─â, de socializare, de a nu se face de r├ós, ├«n atacul de panic─â persoana se teme de senza┼úiile interne care pot duce la pierderea controlului.

- un eveniment de via┼ú─â stresant ÔÇô asumarea unor noi responsabilit─â┼úi (de aceea inclusiv preg─âtirea pentru rolul de p─ârinte ÔÇô un o situa┼úie ├«n esen┼ú─â pozitiv─â ÔÇô poate duce al apari┼úia unui atac de panic─â);

- un evenimet de viata traumatizat ÔÇô diagnosticarea cu o boala grava, imbolnavirea sau accidentarea unei persoane dragi;

- schimbarea locuinţei;

- schimbarea locului de munc─â;

- lipsa de odihn─â care duce la oboseal─â, sl─âbiciune, sc─âderea randamentului ┼či care poate favoriza apari┼úia ┼či intre┼úinerea g├óndurilor catastrofice care pot duce la apari┼úia unui atac de panic─â.

├Än atacul de panic─â cu agorafobie sunt asocia┼úi cu o serie de stimuli precum: locurile publice aglomerate, spa┼úii deschise, situa┼úii ├«n care ie┼čirea rapid─â este blocat─â (lifturi, trenuri, ma┼čini) c─âl─âtoriile departe de cas─â, activit─â┼úi care cresc pulsul.

Printre tehnicile folosite ├«n gestionarea atacului de panic─â ┼či agorafobiei reg─âsim:

- relaxarea,

- crearea unei ancore,

- restructurarea cognitiv─â,

- desensibilizarea ├«n imaginar ┼či / sau in vivo (├«n realitate).

Pe parcursul psihoterapiei se va discuta despre circumstan┼úele apari┼úiei atacului de panic─â (cu sau f─âr─â agorafobie), factorii care ├«l declan┼čeaz─â ┼či ├«ntre┼úin ÔÇô g├ónduri distorsionate, factori exteriori.

De ce s─â l─âsa┼úi teama s─â v─â tr─âiasc─â via┼úa c├ónd v─â pute┼úi bucura de at├ótea lucruri frumoase? Distrac┼úia este dincolo de zona ta de confort care a devenit tot mai mic─â. G─âse┼čte-┼úi motiva┼úia de a-┼úi relua via┼úa, prieteniile dinaintea declan┼č─ârii acestor temeri.