Prof. Gheorghe Iana: Tomografia pune în evidenţă cât din plămân este afectat de COVID-19

Mulţi dintre noi avem întrebări legate de ecografie, tomografie sau RMN. Profesorul Gheorge Iana, director Medical la Medima Health, ne oferă răspunsurile la cele mai importante întrbări legate de acest subiect.

Ce boli se pot depista cu ajutorul ecografiei abdominale?

Ecografia abdominală reprezintă un examen facil, accesibil şi ajută foarte mult în diagnosticul primar, într-o serie de afecţiuni hepatice, splenice, adenopatii. Pune de asemenea în evidenţă eventualele procese expansive, retroperitoneale, pancreatice. Ecografia abdominală are foarte multe indicaţii, pe de-o parte în patologie inflamatorie acută, în patologie obstructivă de căi biliare şi căi renale, în patologie tumorală şi în patologie post-traumatică (colecţii, leziuni care sângerează). Deci, considerăm că ecografia abdominală este un examen de iniţiat la orice pacient cu suferinţă abdominală.

Când este recomandată radiografia?

În principiu, radiografia este considerată gold standard (n.r. standardul de aur) ca şi tehnică în leziunile osoase, în post-traumatic, cel mai frecvent, ca să pun în evidenţă traiecte de fractură. Este indicată frecvent în leziuni de altă natură tot din sfera osoasă pentru a poziţiona leziunea sau pentru a identifica dacă există sau nu leziune în acel loc şi în patologia pulmonară, cardiopulmonară basic - pentru a pune în evidenţă eventualele modificări de structură pulmonare, de transparenţă pulmonară ca după aceea să poată fi recomandat un examen complementar în cazul în care se descoperă o leziune.

Care sunt principalele indicaţii ale tomografiei, ale CT-ului?

CT-ul devine o metodă din ce în ce mai frecventă şi practic de la oncologie până la accidentul vascular cerebral devine metoda de lecţie pentru a pune în evidenţă, pentru a face o stadializare tumorală, pentru a depista inclusiv o litiază care nu s-a văzut la ecografie, ne ajută foarte mult în explorarea vasculară.

Angiografia prin computer tomografie este frecvent folosită acum, pentru că este mai puţin invazivă decât angiografia clasică şi pune în evidenţă foarte bine structurile vasculare: de la coronaro-CT, până la angiografia piciorului diabetic prin CT, angiografia cerebrală prin CT sau angio-CT cerebral - care depistează leziunile vasculare intracraniene. Deci, în toate aceste domenii computer tomografia este foarte vastă acum. Să punctăm nişte indicaţii: în principiu medicul specialist este cel care recomandă în momentul în care are nevoie de un CT pentru o anumită afecţiune, dar paleta acoperită de examenele CT este foarte vastă.

Cum ajută CT-ul în evaluarea plămânilor afectaţi de COVID-19?

Practic, în momentul de faţă, computer tomografia este considerată gold standard pentru a diagnostica, monitoriza şi evalua sunetul afectării COVID-19 asupra parenchimului pulmonar pentru că vede pe de-o parte interstiţiul pulmonar, vede alveolele pulmonare, stabileşte gradul de pneumatizare şi gradul de aeraţie pulmonar şi pune în evidenţă cât din plămân este afectat.

Ce se poate depista cu ajutorul RMN-ului?

În ultima vreme, conform revistelor ştiinţifice şi articolelor publicate, practic diagnosticul imagistic prin rezonanţă magnetică este implicat în peste 80% din patologii. Deci, vorbim de o arie foarte vastă pentru că, aşa ca şi primă indicaţie, patologia neurologică şi neurochirugicală nu s-ar putea descurca fără RMN.

Punerea în evidenţă leziunile demielinizante, de dimensiuni mici, este apanajul RMN-ului, nu poţi să le pui în evidenţă prin altă tehnică. Leziunile medulare, de asemenea, sunt greu de evidenţiat prin altă tehnică, adică imposibil, numai prin rezonanţă magnetică. Eu mă duc la leziuni şi încerc să precizez leziuni care nu beneficiază de altă tehnică, decât de imagistică: afectarea miocardului suspicionată printr-o ecocardiografie corectă efectuată nu poate fi confirmată decât printr-un RMN cardiac - care poate să aprecieze foarte bine şi dinamica miocardului în zona afectată.

Există o serie întreagă de patologii foarte sensibile în care fără rezonanţă magnetică este foarte greu să pui un diagnostic corect şi întotdeauna există un triunghi în diagnostic: examenul clinic, examenul imagistic şi probele biologice. Întotdeauna acest triunghi trebuie închis pentru un diagnostic de certitudine. Oricare unghi luat nu este suficient pentru a da o privire de ansamblu.

Cum ne pregătim pentru analizele imagistice? Ce informaţii trebuie să ştie pacienţii înainte de a le face?

În principiu, la modul general trebuie să ştie tipul de investigaţie pe care o au de făcut, pentru că pregătirea este diferită în funcţie de tipul de investigaţie pe care îl au de făcut. Dacă pentru examinarea CT cerebrală nu există o pregătire specială decât să nu mănânce cu 2 ore înainte, să aibă analizele urea şi creatinina făcute, dacă e cazul să facă examenul, să poată să-l facă. Atunci când vorbim de investigaţii abdominale sau de colo-CT sau de investigaţii din altă sferă, în principiu există o listă întreagă de cerinţe pe care pacienţii trebuie să le primească şi trebuie să fie informaţi în momentul în care se programează pentru efectuarea investigaţiei.

Antidiabeticele trebuiesc oprite cu 24 de ore înainte (antidiabeticele de tip sulfamedic) pentru a nu precipita renal când e vorba de administrarea de substanţă de contrast. Trebuie evitate anumite alimente care fermentează când vorbim de o examinare abdominală pentru că gazele sunt un mare adversar al examinării. Sunt pregătiri specifice în funcţie de tipul de investigaţie.

De asemenea, sunt pacienţi cu pacemaker care apar destul de frecvent să solicite examen RM. În principiu, prezenţa unui pacemaker este o contraindicaţie absolută. Nu ai voie să-i faci RM cu pacemaker. În ultimii ani s-au dezvoltat pacemakere compatibile cu aparatele RM. La acest tip de pacienţi în schimb trebuie ca să existe o colaborare între medicul cardiolog care a montat pacemakerul şi imagist pentru că acest pacemaker trebuie reglat în dimineaţa dinaintea examenului sau înainte de examen pe modul RM şi atunci există nişte modificări de setare şi pot fi folosite în anumite situaţii şi unui pacient cu pacemaker modern să facă o rezonanţă magnetică.

De asemenea, pacienţii care au implanturi metalice trebuie să ştie exact natura implantului, pentru că un implant feromagnetic contraemite examenul, pe când un implant metalic neferomagnetic nu contraindică. Pacienţi cu stent-uri, pacienţi cu intervenţii chirurgicale care au necesitat implant metalic.

Ce examene imagistice sunt necesare pentru evaluarea sănătăţii sânilor şi cât de des ar trebui acestea făcute?

În principiu, sunt dintre cei care am militat pentru un program de screening şi recomand efectuarea unor examene preventive pentru evaluarea sănătăţii sânilor şi orice persoană de sex feminin trecută de 40 de ani, chiar şi mai devreme, ar trebui să facă măcar o dată pe an o ecografie de sân. În situaţia în care ecografia nu este sugestivă sau dimpotrivă pune în evidenţă o microleziune, atunci trebuie să i se recomande efectuarea unei mamografii. Mamografele moderne cu tomosinteză şi posibilitatea de a evalua corect sânul sunt suficiente pentru a putea diagnostica precoce un nodul.

Deci, recomandarea este ca ecografia de sân şi eventual completarea cu mamografie pentru că sunt sâni cu structură diferită şi care ecografic nu pot fi evaluaţi corect, acele persoane trebuie să ajungă să-şi facă un examen mamografic, bineînţeles la recomandarea unui medic.

Ce este substanţa de contrast şi când este necesară?

În principiu, substanţele de contrast sunt diferite pentru CT şi RMN. Dacă în CT vorbim de produşi care conţin iod, în RMN vorbim de nichel şi fier. Este necesară ori de câte ori vrem să evaluăm gradul de perfuzie al unei structuri, gradul de vascularizaţie al unui organ şi când vrem să evaluăm axele vasculare.

Cât de mult ne expunem la radiaţii în timpul analizelor imagistice?

Principalele vizate sunt examenele radiografice şi examenele de tip CT. În principiu, la fiecare examinare există un indicator de doză, pentru că doza este măsurată automat, aparatele moderne sunt low dose în principiu, adică folosesc minimum doza şi expun pacientul cât mai puţin. E un factor în plus prezenţa unei radiaţii ionizante, dar nu e atât de mare comparativ cu legendele din trecut când, întradevăr, doza de iradiere era doză mare. În prezent este un echilibru între gradul de expunere al pacientului, durata de expunere şi rezultatul. În principiu se folosesc doze mici, timpi scurţi de expunere şi de achiziţie şi după aceea reconstrucţiile şi toate celelalte se fac cu pacientul în afara camerei.

Ce este radiologia intervenţională şi ce avantaje are?

Radiologia intervenţională este partea de completare a diagnosticului cu gesturi terapeutice. Ce avantaje are? Avantajele sunt multiple, în primul rând că ajunge în teritorii greu accesibile unei intervenţii clasice. În al doilea rând că nu produce acelaşi grad de disconfort ca o intervenţie chirurgicală clasică. Să vă dau un exemplu, într-un accident vascular când un trombus mare înfundă o arteră, în primele 6 ore poţi interveni endovascular, deci să intri pe artera respectivă, să dizolvi trombul, să-l aspiri şi să-l scoţi afară şi pacientul acela pleacă pe picioare acasă. Nu există tehnică care să permită o asemenea intervenţie în primele 6 ore de la debut. După 6 ore e prea târziu.

Alte leziuni: anevrismele, dilataţiile acestea anevrismale multe dintre ele sunt operate prin tehnici chirurgicale, dar asta presupune: internare de lungă durată, un gest chirurgical, îndepărtarea dulei, îndepărtarea creierului, o tehnică întreagă. Pe când endovascular se introduc nişte spire metalice care înfundă anevrismul respectiv şi nu e nevoie nici de volet, nici de gest chirurgical, nici de terapie intensivă de lungă durată şi riscurile sunt mult mai mici pentru pacient. Nu toate anevrismele se pretează, există unele care se pretează numai la gest chirurgical sau unele care nu se pretează nici măcar la gest chirurgical, dar totdeauna trebuie găsit un echilibru. Sunt foarte multe afecţiuni în care radiologia intervenţională devine o tehnică aproape uzitată la fel de frecvent ca şi tehnicile clasice de chirurgie, neurochirurgie, aceasta este zona.

CV

Prof. Gheorghe Iana -

Medic primar radiologie şi imagistică medicală, supraspecializare în neuroimagistică

Profesor universitar

Preşedintele Societăţii de Neuroradiologie şi Radiologie Intervenţională din România

Director Medical la Medima Health