Prof. Gheorghe Iana: Tomografia pune în evidenţă cât din plămân este afectat de COVID-19

1 prof gheorghe iana director medical jpg jpeg

Mulţi dintre noi avem întrebări legate de ecografie, tomografie sau RMN. Profesorul Gheorge Iana, director Medical la Medima Health, ne oferă răspunsurile la cele mai importante întrbări legate de acest subiect.

Ce boli se pot depista cu ajutorul ecografiei abdominale?

Ecografia abdominal─â reprezint─â un examen facil, accesibil ┼či ajut─â foarte mult ├«n diagnosticul primar, ├«ntr-o serie de afec┼úiuni hepatice, splenice, adenopatii. Pune de asemenea ├«n eviden┼ú─â eventualele procese expansive, retroperitoneale, pancreatice. Ecografia abdominal─â are foarte multe indica┼úii, pe de-o parte ├«n patologie inflamatorie acut─â, ├«n patologie obstructiv─â de c─âi biliare ┼či c─âi renale, ├«n patologie tumoral─â ┼či ├«n patologie post-traumatic─â (colec┼úii, leziuni care s├óngereaz─â). Deci, consider─âm c─â ecografia abdominal─â este un examen de ini┼úiat la orice pacient cu suferin┼ú─â abdominal─â.

Când este recomandată radiografia?

├Än principiu, radiografia este considerat─â gold standard (n.r. standardul de aur) ca ┼či tehnic─â ├«n leziunile osoase, ├«n post-traumatic, cel mai frecvent, ca s─â pun ├«n eviden┼ú─â traiecte de fractur─â. Este indicat─â frecvent ├«n leziuni de alt─â natur─â tot din sfera osoas─â pentru a pozi┼úiona leziunea sau pentru a identifica dac─â exist─â sau nu leziune ├«n acel loc ┼či ├«n patologia pulmonar─â, cardiopulmonar─â basic - pentru a pune ├«n eviden┼ú─â eventualele modific─âri de structur─â pulmonare, de transparen┼ú─â pulmonar─â ca dup─â aceea s─â poat─â fi recomandat un examen complementar ├«n cazul ├«n care se descoper─â o leziune.

Care sunt principalele indicaţii ale tomografiei, ale CT-ului?

CT-ul devine o metod─â din ce ├«n ce mai frecvent─â ┼či practic de la oncologie p├ón─â la accidentul vascular cerebral devine metoda de lec┼úie pentru a pune ├«n eviden┼ú─â, pentru a face o stadializare tumoral─â, pentru a depista inclusiv o litiaz─â care nu s-a v─âzut la ecografie, ne ajut─â foarte mult ├«n explorarea vascular─â.

Angiografia prin computer tomografie este frecvent folosit─â acum, pentru c─â este mai pu┼úin invaziv─â dec├ót angiografia clasic─â ┼či pune ├«n eviden┼ú─â foarte bine structurile vasculare: de la coronaro-CT, p├ón─â la angiografia piciorului diabetic prin CT, angiografia cerebral─â prin CT sau angio-CT cerebral - care depisteaz─â leziunile vasculare intracraniene. Deci, ├«n toate aceste domenii computer tomografia este foarte vast─â acum. S─â punct─âm ni┼čte indica┼úii: ├«n principiu medicul specialist este cel care recomand─â ├«n momentul ├«n care are nevoie de un CT pentru o anumit─â afec┼úiune, dar paleta acoperit─â de examenele CT este foarte vast─â.

Cum ajută CT-ul în evaluarea plămânilor afectaţi de COVID-19?

Practic, ├«n momentul de fa┼ú─â, computer tomografia este considerat─â gold standard pentru a diagnostica, monitoriza ┼či evalua sunetul afect─ârii COVID-19 asupra parenchimului pulmonar pentru c─â vede pe de-o parte intersti┼úiul pulmonar, vede alveolele pulmonare, stabile┼čte gradul de pneumatizare ┼či gradul de aera┼úie pulmonar ┼či pune ├«n eviden┼ú─â c├ót din pl─âm├ón este afectat.

Ce se poate depista cu ajutorul RMN-ului?

├Än ultima vreme, conform revistelor ┼čtiin┼úifice ┼či articolelor publicate, practic diagnosticul imagistic prin rezonan┼ú─â magnetic─â este implicat ├«n peste 80% din patologii. Deci, vorbim de o arie foarte vast─â pentru c─â, a┼ča ca ┼či prim─â indica┼úie, patologia neurologic─â ┼či neurochirugical─â nu s-ar putea descurca f─âr─â RMN.

Punerea ├«n eviden┼ú─â leziunile demielinizante, de dimensiuni mici, este apanajul RMN-ului, nu po┼úi s─â le pui ├«n eviden┼ú─â prin alt─â tehnic─â. Leziunile medulare, de asemenea, sunt greu de eviden┼úiat prin alt─â tehnic─â, adic─â imposibil, numai prin rezonan┼ú─â magnetic─â. Eu m─â duc la leziuni ┼či ├«ncerc s─â precizez leziuni care nu beneficiaz─â de alt─â tehnic─â, dec├ót de imagistic─â: afectarea miocardului suspicionat─â printr-o ecocardiografie corect─â efectuat─â nu poate fi confirmat─â dec├ót printr-un RMN cardiac - care poate s─â aprecieze foarte bine ┼či dinamica miocardului ├«n zona afectat─â.

Exist─â o serie ├«ntreag─â de patologii foarte sensibile ├«n care f─âr─â rezonan┼ú─â magnetic─â este foarte greu s─â pui un diagnostic corect ┼či ├«ntotdeauna exist─â un triunghi ├«n diagnostic: examenul clinic, examenul imagistic ┼či probele biologice. ├Äntotdeauna acest triunghi trebuie ├«nchis pentru un diagnostic de certitudine. Oricare unghi luat nu este suficient pentru a da o privire de ansamblu.

Cum ne preg─âtim pentru analizele imagistice? Ce informa┼úii trebuie s─â ┼čtie pacien┼úii ├«nainte de a le face?

├Än principiu, la modul general trebuie s─â ┼čtie tipul de investiga┼úie pe care o au de f─âcut, pentru c─â preg─âtirea este diferit─â ├«n func┼úie de tipul de investiga┼úie pe care ├«l au de f─âcut. Dac─â pentru examinarea CT cerebral─â nu exist─â o preg─âtire special─â dec├ót s─â nu m─ân├ónce cu 2 ore ├«nainte, s─â aib─â analizele urea ┼či creatinina f─âcute, dac─â e cazul s─â fac─â examenul, s─â poat─â s─â-l fac─â. Atunci c├ónd vorbim de investiga┼úii abdominale sau de colo-CT sau de investiga┼úii din alt─â sfer─â, ├«n principiu exist─â o list─â ├«ntreag─â de cerin┼úe pe care pacien┼úii trebuie s─â le primeasc─â ┼či trebuie s─â fie informa┼úi ├«n momentul ├«n care se programeaz─â pentru efectuarea investiga┼úiei.

Antidiabeticele trebuiesc oprite cu 24 de ore înainte (antidiabeticele de tip sulfamedic) pentru a nu precipita renal când e vorba de administrarea de substanţă de contrast. Trebuie evitate anumite alimente care fermentează când vorbim de o examinare abdominală pentru că gazele sunt un mare adversar al examinării. Sunt pregătiri specifice în funcţie de tipul de investigaţie.

De asemenea, sunt pacien┼úi cu pacemaker care apar destul de frecvent s─â solicite examen RM. ├Än principiu, prezen┼úa unui pacemaker este o contraindica┼úie absolut─â. Nu ai voie s─â-i faci RM cu pacemaker. ├Än ultimii ani s-au dezvoltat pacemakere compatibile cu aparatele RM. La acest tip de pacien┼úi ├«n schimb trebuie ca s─â existe o colaborare ├«ntre medicul cardiolog care a montat pacemakerul ┼či imagist pentru c─â acest pacemaker trebuie reglat ├«n diminea┼úa dinaintea examenului sau ├«nainte de examen pe modul RM ┼či atunci exist─â ni┼čte modific─âri de setare ┼či pot fi folosite ├«n anumite situa┼úii ┼či unui pacient cu pacemaker modern s─â fac─â o rezonan┼ú─â magnetic─â.

De asemenea, pacien┼úii care au implanturi metalice trebuie s─â ┼čtie exact natura implantului, pentru c─â un implant feromagnetic contraemite examenul, pe c├ónd un implant metalic neferomagnetic nu contraindic─â. Pacien┼úi cu stent-uri, pacien┼úi cu interven┼úii chirurgicale care au necesitat implant metalic.

Ce examene imagistice sunt necesare pentru evaluarea s─ân─ât─â┼úii s├ónilor ┼či c├ót de des ar trebui acestea f─âcute?

├Än principiu, sunt dintre cei care am militat pentru un program de screening ┼či recomand efectuarea unor examene preventive pentru evaluarea s─ân─ât─â┼úii s├ónilor ┼či orice persoan─â de sex feminin trecut─â de 40 de ani, chiar ┼či mai devreme, ar trebui s─â fac─â m─âcar o dat─â pe an o ecografie de s├ón. ├Än situa┼úia ├«n care ecografia nu este sugestiv─â sau dimpotriv─â pune ├«n eviden┼ú─â o microleziune, atunci trebuie s─â i se recomande efectuarea unei mamografii. Mamografele moderne cu tomosintez─â ┼či posibilitatea de a evalua corect s├ónul sunt suficiente pentru a putea diagnostica precoce un nodul.

Deci, recomandarea este ca ecografia de s├ón ┼či eventual completarea cu mamografie pentru c─â sunt s├óni cu structur─â diferit─â ┼či care ecografic nu pot fi evalua┼úi corect, acele persoane trebuie s─â ajung─â s─â-┼či fac─â un examen mamografic, bine├«n┼úeles la recomandarea unui medic.

Ce este substan┼úa de contrast ┼či c├ónd este necesar─â?

├Än principiu, substan┼úele de contrast sunt diferite pentru CT ┼či RMN. Dac─â ├«n CT vorbim de produ┼či care con┼úin iod, ├«n RMN vorbim de nichel ┼či fier. Este necesar─â ori de c├óte ori vrem s─â evalu─âm gradul de perfuzie al unei structuri, gradul de vasculariza┼úie al unui organ ┼či c├ónd vrem s─â evalu─âm axele vasculare.

Cât de mult ne expunem la radiaţii în timpul analizelor imagistice?

Principalele vizate sunt examenele radiografice ┼či examenele de tip CT. ├Än principiu, la fiecare examinare exist─â un indicator de doz─â, pentru c─â doza este m─âsurat─â automat, aparatele moderne sunt low dose ├«n principiu, adic─â folosesc minimum doza ┼či expun pacientul c├ót mai pu┼úin. E un factor ├«n plus prezen┼úa unei radia┼úii ionizante, dar nu e at├ót de mare comparativ cu legendele din trecut c├ónd, ├«ntradev─âr, doza de iradiere era doz─â mare. ├Än prezent este un echilibru ├«ntre gradul de expunere al pacientului, durata de expunere ┼či rezultatul. ├Än principiu se folosesc doze mici, timpi scur┼úi de expunere ┼či de achizi┼úie ┼či dup─â aceea reconstruc┼úiile ┼či toate celelalte se fac cu pacientul ├«n afara camerei.

Ce este radiologia interven┼úional─â ┼či ce avantaje are?

Radiologia interven┼úional─â este partea de completare a diagnosticului cu gesturi terapeutice. Ce avantaje are? Avantajele sunt multiple, ├«n primul r├ónd c─â ajunge ├«n teritorii greu accesibile unei interven┼úii clasice. ├Än al doilea r├ónd c─â nu produce acela┼či grad de disconfort ca o interven┼úie chirurgical─â clasic─â. S─â v─â dau un exemplu, ├«ntr-un accident vascular c├ónd un trombus mare ├«nfund─â o arter─â, ├«n primele 6 ore po┼úi interveni endovascular, deci s─â intri pe artera respectiv─â, s─â dizolvi trombul, s─â-l aspiri ┼či s─â-l sco┼úi afar─â ┼či pacientul acela pleac─â pe picioare acas─â. Nu exist─â tehnic─â care s─â permit─â o asemenea interven┼úie ├«n primele 6 ore de la debut. Dup─â 6 ore e prea t├órziu.

Alte leziuni: anevrismele, dilata┼úiile acestea anevrismale multe dintre ele sunt operate prin tehnici chirurgicale, dar asta presupune: internare de lung─â durat─â, un gest chirurgical, ├«ndep─ârtarea dulei, ├«ndep─ârtarea creierului, o tehnic─â ├«ntreag─â. Pe c├ónd endovascular se introduc ni┼čte spire metalice care ├«nfund─â anevrismul respectiv ┼či nu e nevoie nici de volet, nici de gest chirurgical, nici de terapie intensiv─â de lung─â durat─â ┼či riscurile sunt mult mai mici pentru pacient. Nu toate anevrismele se preteaz─â, exist─â unele care se preteaz─â numai la gest chirurgical sau unele care nu se preteaz─â nici m─âcar la gest chirurgical, dar totdeauna trebuie g─âsit un echilibru. Sunt foarte multe afec┼úiuni ├«n care radiologia interven┼úional─â devine o tehnic─â aproape uzitat─â la fel de frecvent ca ┼či tehnicile clasice de chirurgie, neurochirurgie, aceasta este zona.

CV

Prof. Gheorghe Iana -

Medic primar radiologie ┼či imagistic─â medical─â, supraspecializare ├«n neuroimagistic─â

Profesor universitar

Pre┼čedintele Societ─â┼úii de Neuroradiologie ┼či Radiologie Interven┼úional─â din Rom├ónia

Director Medical la Medima Health