La v├órsta a treia, se recomand─â mersul pe jos ┼či dansul

1 2 jpg jpeg

Despre Ana Aslan, personalitate medical─â de renume interna┼úional, pe care a avut ocazia s─â o cunoasc─â, despre a┼ča-numitele boli ale b─âtr├óne┼úii ┼či despre activit─â┼úile fizice recomandate la v├órsta a treia am discutat cu prof. dr. Gabriel-Ioan Prada, medic primar medicin─â intern─â, geriatrie ┼či gerontologie la Institutul Na┼úional de Gerontologie ┼či Geriatrie ÔÇ×Ana AslanÔÇŁ.

Sunte┼úi unul dintre profesioni┼čtii care au avut ocazia s─â o cunoasc─â pe prof. dr. Ana Aslan, care a ├«nfiin┼úat la noi ├«n ┼úar─â primul institut de geriatrie din lume. Ce fel de profesionist era ┼či cum v-a influen┼úat activitatea medical─â ├«nt├ólnirea cu dumneaei?

Doamna profesor Ana Aslan a fost o personalitate de excep┼úie, complex─â ┼či multilateral─â. A┼ča cum o caracteriza at├ót de bine, ├«n pu┼úine cuvinte, doamna dr. Teodora B─ârbulescu, doctor ├«n biologie, ┼čefa ei de cabinet: ÔÇ×Ana Aslan - medicul, Ana Aslan - cercet─âtorul, lupt─âtorul social, cu farmecul ┼či elegan┼úa sa, Ana Aslan - diplomatul, Ana Aslan - rafinata femeie de lume ┼či, nu ├«n ultimul r├ónd, Ana Aslan cu bogata ei via┼ú─â interioar─â, ├«n micul ei univers care o definea at├ót de bine.ÔÇŁ ├Än primul r├ónd, a fost un medic plin de talent ┼či d─âruire. S-a dedicat acestei profesii ├«mpotriva prejudec─â┼úilor vremii ┼či chiar contrar dorin┼úelor mamei sale. Doamna Profesor Ana Aslan ┼či-a d─âruit ├«ntreaga activitate ┼či chiar existen┼ú─â mai ales v├órstnicilor din Rom├ónia, lupt├ónd pentru ameliorarea st─ârii lor de s─ân─âtate ┼či a situa┼úiei lor sociale. A┼ča cum afirma adesea, scopul final a fost nu doar de a ad─âuga ani vie┼úii, ci, cu prec─âdere, de a ad─âuga via┼ú─â anilor. Doamna profesor Aslan a avut o abordare original─â, complex─â ┼či multidimensional─â a problematicii ├«mb─âtr├ónirii, cu toate atributele medico-sociale, ├«ntr-o manier─â integrativ─â ┼či personalizat─â pentru fiecare v├órstnic. ┼×i-a adus o serie de contribu┼úii care au reprezentat priorit─â┼úi na┼úionale ┼či interna┼úionale: ├«nfiin┼úarea primului institut de geriatrie ┼či gerontologie din lume; abordarea complex─â, multidimensional─â a problematicii ├«mb─âtr├ónirii, inclusiv prin ├«nfiin┼úarea celor trei departamente din Institut: cercetare fundamental─â, clinic─â ┼či gerontologie social─â; organizarea unor studii sistematice ┼či multidimensionale ale fenomenului de ├«mb─âtr├ónire; dezvoltarea conceptului de profilaxie ├«n geriatrie ┼či gerontologie, care a inclus ├«nfiin┼úarea re┼úelei de cabinete de geriatrie; crearea unei terapii originale adresate amelior─ârii st─ârii de s─ân─âtate a v├órstnicilor ┼či prevenirii afec┼úiunilor cronice, degenerative, mai frecvent ├«nt├ólnite la acest grup popula┼úional. Putem afirma c─â doamna profesor Ana Aslan a reprezentat o figur─â emblematic─â a medicinei ┼či a cercet─ârii ┼čtiin┼úifice din Rom├ónia, un adev─ârat model f─âr─â v├órst─â pentru t├ón─âra genera┼úie.

Oamenii au c─âutat mereu secretul tinere┼úii ve┼čnice. Ce spun ultimele studii despre procesul de ├«mb─âtr├ónire ┼či ce descoperiri s-au f─âcut ├«n ultima vreme?

Idealul ÔÇ×tinere┼úii f─âr─â b─âtr├óne┼úe ┼či al vie┼úii f─âr─â de moarteÔÇŁ exist─â de mult timp, fiind prezent ├«n basme ┼či legende, inclusiv la noi ├«n ┼úar─â. Din p─âcate, aceast─â dorin┼ú─â este grevat─â de o serie de prejudec─â┼úi generate inclusiv de confuzia care se face ├«ntre diversele tipuri de v├órste, dar mai ales ├«ntre v├órsta cronologic─â ┼či biologic─â. Din punct de vedere cronologic nu se poate vorbi de ÔÇ×├«mb─âtr├ónireÔÇŁ, este doar o trecere a timpului scurs de la momentul na┼čterii ┼či p├ón─â ├«n prezent. ├Ämb─âtr├ónirea biologic─â reprezint─â o reducere a rezervelor func┼úionale. Ea este ├«ns─â foarte neuniform─â, inegal─â la diversele persoane ┼či la aceea┼či persoan─â la nivelul aparatelor ┼či sistemelor.

Din acest motiv este foarte dificil, dac─â nu chiar imposibil de a se pune semnul egal ├«ntre v├órsta cronologic─â ┼či v├órsta biologic─â, de┼či au existat multiple ├«ncerc─âri ├«n acest sens. ├Än prezent se discut─â foarte mult despre no┼úiunea de ÔÇ×├«mb─âtr├ónire activ─âÔÇŁ, consider├óndu-se c─â ar reprezenta un deziderat actual al persoanelor ├«n v├órst─â ┼či un obiectiv al medicinei v├órstnicului, al geriatriei. Totu┼či, ea con┼úine o ne├«n┼úelegere a con┼úinutului acestei expresii. A┼ča cum am ar─âtat, ÔÇ×├«mb─âtr├ónireaÔÇŁ (biologic─â) reprezint─â un proces de reducere a rezervelor func┼úionale. Un proces ÔÇ×activÔÇŁ este foarte intens, deci o ÔÇ×├«mb─âtr├ónire activ─âÔÇŁ ├«nseamn─â o foarte intens─â reducere a rezervelor func┼úionale. Desigur, acesta nu poate fi un obiectiv al eforturilor medicale adresate v├órstnicilor. Mai corect ar fi s─â ne referim la longevitate activ─â, ceea ce ├«nseamn─â o v├órst─â cronologic─â ├«naintat─â, acompaniat─â de p─âstrarea nivelului de activitate ┼či implicit de independen┼ú─â dorit de fiecare persoan─â. Independen┼úa ├«n acest context reprezint─â capacitatea de a lua decizii, asociat─â cu posibilitatea de a le transpune ├«n practic─â.

Care sunt cele mai frecvente afecţiuni ale pacienţilor care vă trec pragul la Institut?

Afec┼úiunile frecvent ├«nt├ólnite la v├órstnici sunt cele degenerative, care adesea debuteaz─â cu mul┼úi ani ├«naintea diagnostic─ârii. ├Än afar─â de osteoporoz─â ┼či de afec┼úiunile osteoarticulare, tulbur─ârile neurocognitive devin din ce ├«n ce mai prevalente pe m─âsur─â ce speran┼úa de via┼ú─â la na┼čtere cre┼čte. Afec┼úiunile cardio-cerebro-vasculare ocup─â de asemenea un loc foarte important ┼či au un impact semnificativ asupra calit─â┼úii vie┼úii la persoanele de peste 65 de ani. Nu trebuie s─â uit─âm tulbur─ârile de dispozi┼úie, adesea neglijate ┼či considerate ca fiind o caracteristic─â ÔÇ×normal─âÔÇŁ a v├órstei ├«naintate, precum ┼či tulbur─ârile neurosenzoriale cu impact major asupra existen┼úei v├órstnicilor. Din ce ├«n ce mai frecvent devine diabetul zaharat tip 2 ├«nso┼úit de complica┼úiile sale multiple. Afec┼úiunile v├órstnicului nu pot fi abordate de c─âtre o singur─â specialitate medical─â, este necesar─â colaborarea ┼či integrarea ├«ntr-o echip─â multidisciplinar─â care s─â includ─â, pe l├óng─â medici, asistente medicale, neuropsihologi, fizioterapeu┼úi, asistente comunitare, farmaci┼čti clinicieni etc.

Ce implic─â o evaluare geriatric─â total─â, complex─â ┼či la ce v├órst─â este bine s─â fie f─âcut─â?

Persoana v├órstnic─â, atunci c├ónd devine pacient, pune o serie de probleme specifice. Una dintre ele este reprezentat─â de manifestarea atipic─â a bolilor, care ridic─â dificult─â┼úi deosebite de diagnostic. La aceasta se adaug─â manifestarea silen┼úioas─â, ceea ce ├«nseamn─â c─â adesea tabloul clinic al unei boli este foarte estompat ┼či nu cuprinde toate semnele ┼či simptomele clasic descrise. Mai mult, uneori, o afec┼úiune se poate manifesta cu simptome ┼či semne mult diferite fa┼ú─â de ceea ce se ├«nt├ólne┼čte la pacientul adult. Frecvent, o afec┼úiune de tipul unei infec┼úii urinare sau pulmonare se poate manifesta clinic sub forma unei agrav─âri a alter─ârii func┼úiei cognitive pre-existente. O alt─â caracteristic─â a pacientului v├órstnic este reprezentat─â de coexisten┼úa mai multor boli la acela┼či pacient: comorbidit─â┼úile, polipatologia. Comorbidit─â┼úile pot avea cel pu┼úin trei efecte: modific─â tabloul clinic, deoarece o afec┼úiune acut─â se poate manifesta nu la nivelul organului afectat, ci la nivelul unui sistem sau aparat pre-afectat; ├«n al doilea r├ónd, multimorbiditatea poate modifica schemele terapeutice, deoarece trebuie selectate medicamente care s─â nu fie contraindicate ├«n alte boli coexistente; ├«n al treilea r├ónd, cre┼čte riscul de reac┼úii adverse, deoarece se utilizeaz─â ├«n acela┼či timp mai multe medicamente pentru tratarea multiplelor boli care sunt prezente concomitent la acela┼či v├órstnic, iar profilul de reac┼úii adverse al acestor medica┼úii poate fi cumulativ sau poten┼úator.

Ce putem face pentru a preveni a┼ča-numitele boli ale b─âtr├óne┼úii?

Un element de baz─â al geriatriei, dezvoltat de c─âtre doamna Profesor Ana Aslan, este abordarea multidimensional─â a pacientului v├órstnic, ├«mpreun─â cu aplicarea principiilor celor trei dimensiuni ale profilaxiei: profilaxia primar─â, secundar─â ┼či ter┼úiar─â. No┼úiunea de preven┼úie (profilaxie) este deci complex─â ┼či cele trei dimensiuni ale sale reprezint─â: preven┼úia primar─â, ├«mpiedicarea apari┼úiei bolilor; secundar─â, adic─â tratarea afec┼úiunilor deja instalate ┼či ter┼úiar─â, ├«nsemn├ónd recuperarea pierderilor func┼úionale secundare diverselor boli. Profilaxia primar─â cuprinde instituirea m─âsurilor necesare ├«mpiedic─ârii apari┼úiei unei afec┼úiuni. La persoanele ├«n v├órst─â, acest aspect pare, la prima vedere, surprinz─âtor, av├ónd ├«n vedere faptul c─â la pacien┼úii de peste 65 de ani exist─â deja multiple comorbidit─â┼úi. Totu┼či, aceasta nu exclude posibilitatea instal─ârii unor noi boli ┼či nici evolu┼úia spre stadii avansate. Profilaxia secundar─â ├«nseamn─â tratarea unor afec┼úiuni existente, iar profilaxia ter┼úiar─â const─â ├«n recuperarea pierderilor func┼úionale. Toate acestea sunt reunite ├«n cadrul Terapiei Aslan ├«mpreun─â cu aplicarea unui tratament personalizat, adaptat fiec─ârui pacient ├«n parte.

├Än ceea ce prive┼čte profilaxia ter┼úiar─â, deocamdat─â nu exist─â un sistem coerent la nivel na┼úional, de┼či acesta a fost ini┼úiat ├«n timpul doamnei profesor Ana Aslan ┼či ar fi necesar─â refacerea re┼úelei na┼úionale de geriatrie ┼či gerontologie. O astfel de re┼úea ar trebui dezvoltat─â ini┼úial la nivel ambulator, prin crearea unor cabinete medicale de geriatrie ┼či gerontologie cu reparti┼úie uniform─â la nivelul ├«ntregii ┼ú─âri. Ele ar trebui s─â asigure o abordare activ─â a problematicii persoanelor v├órstnice, dup─â principiul celor trei dimensiuni ale profilaxiei: primar─â, secundar─â ┼či ter┼úiar─â. Sistemul actual de servicii medicale este de tip pasiv: se a┼čteapt─â p├ón─â c├ónd pacientul se prezint─â la medic atunci c├ónd se simte r─âu. V├órstnicul nu ÔÇ×se simte r─âuÔÇŁ. Exist─â prejudecata, at├ót la nivelul familiei, c├ót ┼či al personalului medical, dar ┼či al v├órstnicilor ├«n┼či┼či, c─â modific─ârile ap─ârute la persoanele de peste 65 de ani sunt datorate ÔÇ×├«mb─âtr├ónirii normaleÔÇŁ ┼či nu unor transfom─âri legate de patologie, care ar putea fi influen┼úate prin interven┼úii terapeutice. De aceea, este foarte important─â refacerea re┼úelei na┼úionale de geriatrie ┼či gerontologie, create ini┼úial de doamna profesor Ana Aslan, care s─â evalueze v├órstnicii cu o anumit─â periodicitate, astfel ├«nc├ót s─â identifice modific─ârile patologice ├«n stadii incipiente, c├ónd interven┼úile sunt mult mai pu┼úin costisitoare ┼či cu mai multe rezultate pozitive.

La ce semne ale organismului e bine să fim atenţi odată cu înaintarea în vârstă?

La v├órstnici, exist─â o serie de particularit─â┼úi de manifestare a bolilor care le face dificil de identificat. De aceea, orice modificare a comportamentului unei persoane v├órstnice, inclusiv o aparent─â ÔÇ×oboseal─âÔÇŁ, o restr├óngere a deplas─ârilor, o schimbare a preocup─ârilor, instalarea unei apatii, a unei lipse de interes, trebuie s─â atrag─â aten┼úia ┼či s─â determine apelarea la o evaluare complex─â, multidimensional─â, efectuat─â de c─âtre un medic specialist ├«n geriatrie ┼či gerontologie.

Care afec┼úiuni sunt cel mai des trecute cu vederea de v├órstnici, deoarece li se par normale ┼či le pun pe seama ├«naint─ârii ├«n etate?

A┼č men┼úiona mai ales o serie de afec┼úiuni semnificative care sunt adesea considerate manifest─âri ÔÇ×normaleÔÇŁ ale unei v├órste cronologice ├«naintate: demen┼úele, boala Parkinson, infec┼úii pulmonare severe, insuficien┼úa cardiac─â de multiple cauze, accidentul vascular cerebral, afec┼úiuni urologice precum reten┼úia de urin─â, diabetul zaharat. La v├órstnici, tabloul clinic al acestor boli este frecvent silen┼úios ┼či atipic, motiv pentru care se ├«nt├órzie apelarea la un consult de specialitate, iar ├«n acest context diagnosticul se stabile┼čte cu ├«nt├órzire.

Statisticile arată că femeile trăiesc mai mult decât bărbaţii. De ce au ele acest avantaj?

Speran┼úa de via┼ú─â la na┼čtere a doamnelor este mai mare cu aproximativ 7 ani fa┼ú─â de a domnilor, indiferent de nivelul de dezvoltare socio-economic─â al ┼ú─ârii ├«n care tr─âiesc. Exist─â o serie de teorii, dar se pare c─â ar fi o determinare genetic─â, posibil rezultatul unei selec┼úii naturale de-a lungul multor genera┼úii. Sexul feminin este cel mai important pentru transmiterea materialului genetic la genera┼úiile urm─âtoare ┼či, astfel, de-a lungul existen┼úei umane, s-au selectat persoanele de sex feminin cu o calitate biologic─â foarte bun─â, capabile de a avea mul┼úi urma┼či, deoarece cu sute sau mii de ani ├«n urm─â mortalitatea infantil─â era extrem de mare. De aceea, o femeie care nu putea avea mul┼úi urma┼či prezenta ┼čanse mult reduse de a-┼či transmite materialul genetic la genera┼úiile urm─âtoare, deoarece riscul ca nici unul dintre copiii s─âi s─â nu supravie┼úuiasc─â era foarte crescut.

Care sunt principalele activit─â┼úi recomandate persoanelor de v├órsta a treia pentru a-┼či men┼úine corpul ┼či mintea ├«n form─â?

Activitatea fizic─â este esen┼úial─â pentru men┼úinerea unei bune st─âri de s─ân─âtate ┼či prevenirea unor probleme precum sarcopenia ┼či sindromul de fragilitate la v├órstnici. Aceast─â activitate trebuie ├«ns─â adaptat─â la starea de s─ân─âtate ┼či la nivelul de efort obi┼čnuit al fiec─ârei persoane. Se recomand─â mersul pe jos, de preferat ├«n pas vioi, dac─â nu exist─â contraindica┼úii medicale. De asemenea, o activitate cu multiple valen┼úe terapeutice este dansul, deoarece presupune, pe l├óng─â efortul fizic, socializarea, implicarea ├«n via┼úa unei colectivit─â┼úi. Astfel, este comb─âtut─â singur─âtatea ┼či se reduce riscul de depresie.

Procesul de ├«mb─âtr├ónire demografic─â se accentueaz─â ├«n Rom├ónia. Care sunt consecin┼úele medico-sociale ale acestui fenomen ┼či cum poate fi ├«ncetinit?

Mai corect este s─â afirm─âm c─â ├«n Rom├ónia se constat─â un fenomen de ├«mb─âtr├ónire a popula┼úiei. Deocamdat─â propor┼úia v├órstnicilor, adic─â a persoanelor cu v├órste de peste 65 de ani, este mai mic─â dec├ót media european─â: circa 17% fa┼ú─â de 19% la nivelul celor 27 de ┼ú─âri ale Comunit─â┼úii Europene. Totu┼či, se estimeaz─â c─â ├«n anul 2060 va dep─â┼či semnificativ media european─â.

Prevalen┼úa persoanelor cu v├órste de peste 65 de ani ├«n Rom├ónia este mai sc─âzut─â dec├ót media european─â. ├Än anul 1990, circa 1 din 10 persoane din Rom├ónia aveau peste 65 de ani, ├«n decurs de 17 ani cre┼čterea fiind semnificativ─â. ├Än anul 2011, c├ónd a fost efectuat recens─âm├óntul na┼úional, 16,1% din popula┼úia ┼ú─ârii noastre avea v├órste de peste 65 de ani. Estimarea pentru anul 2017 a fost de 17,1% fa┼ú─â de media european─â care anul trecut a fost de 19%. ├Än concluzie, putem afirma c─â popula┼úia Rom├óniei are tendin┼ú─â de ├«mb─âtr├ónire ┼či se estimeaz─â c─â peste pu┼úin timp va dep─â┼či media european─â.