Dr. Gabriela Oprea: Testul genetic se face fie la recomandarea unui medic, fie din proprie iniţiativă

80% din bolile cunoscute au cel puţin o cauza genetică cunoscută. Riscul de a face o boală precum cancerul poate fi aflat din timp, cu ajutorul testelor genetice. Dr. Gabriela Oprea, director General Personal Genetics, ne vorbeşte despre utilitatea şi importanţa acestor analize.

Cât de dezvoltată este genetica în România?

Dr. Gabriela Oprea: Dacă până în 2014 genetica nu era recomandată în sistemul de stat, în România, începând cu luna noiembrie 2014 ministrul Sănătăţii a decis înfiinţarea în fiecare judeţ a câte unui cabinet medical de genetică şi a unui laborator în cadrul spitalelor judeţene sau de specialitate.

Secvenţierea de ultimă generaţie (NGS) a reprezentat o revoluţie binevenită, spijinind diagnosticul clinic prin diagnostic la nivel molecular. În timp, testarea genetică a devenit rutină în laboratoarele de genetică, atât la nivel internaţional, cât şi în România. Astfel, s-a trecut treptat de la secvenţierea fiecărei gene spre secvenţierea simultană a genelor implicate într-o anumită patologie sau condiţie medicală. Totuşi, odată cu optimizarea şi eficientizarea secvenţierii prin metodă NGS, o nouă provocare a fost identificată. Se obţineau într-un ritm alert date care depăşeau cu mult capabilitatea noastră de înţelegere a impactului la nivel clinic. De exemplu, în doar 15 ore şi 32 de minute se pot obţine între 404 - 537 gigabiţi de date. Un exon efectuat pe un singur individ poate duce la identificarea a 200.000 până la 400.000 de mutaţii. Cele mai multe dintre acestea sunt însă variaţii genetice normale, care nu au un impact asupra sănătăţii. Provocarea actuală peste tot în lume este identificarea într-un ritm alert şi corect a acelei mutaţii care cauzează o anumită simptomatologie. Echipe întregi se dedică acestui proces complex: biologi, geneticieni, medici, bioinformaticieni, IT-işti, dezvoltatori de software. Iar noi, la Personal Genetics suntem în formarea unei astfel de echipe, care să aducă în România atât diagnosticul, cât şi cercetarea la nivel european şi internaţional.

Ce este un test genetic şi când se recomandă?

: Testul genetic este acel tip de test în care se analizează, procesează şi evaluează informaţia la nivel genetic, care este în principal reprezentată de cromozomi şi gene. Din ce în ce mai mult se folosesc teste ţintite moleculelor de ARN (acele molecule care transmit informaţia de la nivelul genei către proteine) şi a modificărilor de expresivitate a genelor (adică dacă o gena este activă sau inactivă), prin epigenetică.

Testele genetice sunt recomandate în funcţie de întrebările care sunt necesare a fi clarificate:

- diagnostic: când există o condiţie medicală fie pre sau postnatală şi se doreşte să se cunoască cauza genetică;

- prevenţie sau pre-simptomatice: când se doreşte să se cunoască un risc de a dezvolta o anumită simptomatologie. Poate fi că urmare a existenţei în familia respectivă a unei anumite boli sau pur şi simplu un screening pentru a-ţi cunoaşte riscul;

- screening pentru a stabili statutul de purtător: când există o probabilitate ca ambii părinţi să fie purtători pentru anumite anomalii genetice şi se vrea cunoaşterea riscului de a avea copii cu o anumită boală.

-  screening: când se cunoaşte incidenţa unei anumite boli şi a factorilor de risc, pentru a identifica rapid persoanele cu probabilitate crescută de a dezvolta anumite simptome. De obicei, în astfel de cazuri există un tratament specific.

• farmacogenetice: pentru a clarifica de la început ce medicament şi ce doză se administrează în patologia respectivă, în funcţie de constelaţia genetică a fiecărui pacient.

Există însă o situaţie anume pe care trebuie să o menţionăm. Este vorba de pacienţii care pot suferi de o boală rară. La nivel global se estimează că 350 milioane de persoane se lupta cu acest tip de boală. Ceea ce este şi mai grav este că jumtate sunt copii. Iar jumătate dintre aceştia nu vor apucă să îşi sărbătorească cea de-a cincea aniversare. Dacă ne gândim că timpul de diagnostic corect a unei astfel de boli este de 7-8 ani din momentul în care simptomele debutează, şi, în medie, 7,3 doctori diferiţi sunt implicaţi în acest proces, utilitatea testării genetice este cât se poate de evidentă.

Cum se realizează un test genetic?

: Testul genetic se face fie la recomandarea unui medic specialist, fie din proprie iniţiativă. În funcţie de testarea genetică recomandată, probele biologice analizate pot proveni dintr-o probă de sânge, din măduva osoasă, din lichid amniotic, dintr-un exudat bucal sau dintr-o probă de piele sau păr.

Dacă o persoană are o suspiciune în legătură cu o afecţiune poate opta pentru un consult genetic. Acesta se realizează în 2 momente importante pentru un diagnostic: consult genetic pretestare şi posttestare.

Consultul genetic pre-testare constă în obţinerea unui istoric medical personal şi familial în detaliu, evaluarea clinică a pacientului,  recomandarea unor investigaţîi suplimentare, stabilirea testării genetice specifice afecţiunii suspectate, discutarea riscurilor, beneficiilor şi limitărilor testării şi înţelegerea a ceea ce semnifică rezultatul. Consultul genetic post-testare constă în explicarea rezultatelor testului, a diagnosticului, evoluţia probabilă a bolii şi managementul corespunzător.

Ce presupune screeningul genetic?

: Screeningul genetic constă în testarea unei populaţii pentru o boală genetică având că obiectiv identificarea acelor persoane care au o mutaţie, sunt purtătoare şi prezintă un anumit risc de a o transmite urmaşilor lor. 80% din bolile cunoscute (>7,000) au cel puţin o cauză genetică cunoscută. Echipa noastră de specialişti analizează aceste gene în funcţie de simptomatologia respectivă sau în funcţie de istoria medicală a familiei în cauză. Iniţial, concentrarea este pe acele gene deja confirmate a cauza o anumită simptomatologie, matematic vorbind în jurul a 5.000 de gene.

Cui se adresează consultaţia genetică?

: Consultaţia genetică se adresează oricărei persoane care vrea să-şi afle gradul de risc pentru o anumită afecţiune. În special, consultaţia genetică este recomandată în următoarele cazuri: cupluri care îşi doresc un copil, pacienţii cu infertilitate, paciente aflate în faza premergătoare procedurii de fertilizare-in-vitro (FIV), pacienţi cu afecţiuni neurologice, pacienţi şi rude cu diverse forme de cancer, persoane care au istoric familial de cancer (pulmonar, colorectal, mamar, ovarian, cerebral), pacienţi cu tulburări de coagulare a sângelui, copii cu dismorfism cranio-facial, hipotrofie staturo-ponderală, tulburări de dezvoltare pubertară, retard psihomotor, nou-născuţi cu defecte de sexualizare (ambiguitate sexuală), cu diverse anomalii congenitale, istoric personal sau familial a unei afecţiuni ereditare (fibroză chistică, sindromul X fragil, defect cardiac congenital, diabet zaharat), oricărui pacient care prezintă o condiţie medicală fără o cauza cunoscută sau cu simptomatologie atipică sau nespecifică.

Cum putem afla predispoziţia faţă de un cancer cu ajutorul testelor genetice?

: Pentru a află predispoziţia de a dezvolta un anumit tip de cancer este necesar un test genetic dintr-o proba de sânge. Această testare genetică ajută la identificarea gradului de risc pe care o persoană îl are de a dezvolta un anumit tip de cancer pe baza bagajului său genetic sau din interacţiunea cu mediul şi stilului de viaţă.

Cancerul poate să fie ereditar sau dobândit. Pentru fiecare tip de cancer s-au identificat până în prezent mai multe gene care sunt corelate cu o susceptibilitate crescută, însă în total ne referim la mai mult de 200 astfel de gene, iar numărul lor este în continuă creştere, pe măsură ce înţelegerea noastră acumulează din ce în ce mai multe dovezi ştiinţifice şi clinice. Pentru cele somatice sau dobândite, cele mai complete paneluri conţin aproximativ 500 de gene.

De ce sunt utile testările genetice în cazul cancerului?

: Sunt anumite gene care predispun la un anumit risc. Pe lângă componentă genetică, există şi un risc din mediu, care poate să aibă un aport în declanşarea bolii. Noi analizăm gradul de risc al individului luând în considerare istoricul său de familie. Sunt cancere care pot fi prevenite, de exemplu cancerul de colon. Prezenţa într-o familie a unei persoane cu astfel de cancer este un argument solid de a testa membrii familiei pentru a depista dacă aceştia sunt purtători ai unei mutaţii ereditare. O provocare în cazul patologiei canceroase este prezenţa riscului de a dezvolta tipuri diferite de cancer. De exemplu, gena MUTYH cauzează boala autosomală polipoza adenomatoasă familială tip 2 (sau FAP2), însă a fost asociată şi cu cancerul gastric. Gena BRCA2, care este cunoscută ca fiind asociată cu cancerul de sân şi/sau de ovar, este la rândul sau implicată în alte tipuri de cancere: pancreatic, de prostată sau glioblastom. Astfel, fiecare familie şi persoană este analizată individual, luând în considerare toate informaţiile disponibile atât din punct de vedere clinic cât şi genetic. Orice informaţie contează şi completează strategia de testare.

Ce este testul screening pentru BRCA şi cui îi este indicat?

: Ideal, screeningul pentru genele BRCA1 şi BRCA2 se realizează timpuriu, atât pentru persoanele care provin dintr-o familie cu istoric pozitiv, cât şi pentru persoanele care prezintă un anumit factor de risc din mediul extern. Este o idee preconcepută că numai persoanele de sex feminin trebuie testate şi evaluate pentru prezenţa anomaliilor în genele BRCA 1/2. Şi asta datorită formelor celor mai des întâlnite de cancer provocate de aceste 2 gene, şi anume cancerul de san şi cancerul de ovar. În USA 1 din 8 femei are un risc crescut de a dezvolta cancer de sân. 1 din 833 bărbaţi, de asemea, au un risc de a dezvolta cancer de sân. Pe lângă cele 2 tipuri de cancer, au fost raportate mutaţii în genele BRCA în 4% din pacienţii cu cancer de prostată, şi până la 8% în pacienţii cu cancer pancreatic. Astfel, testarea genelor BRCA se recomandă în funcţie de starea de sănătate a persoanei în cauza, de istoria familială a acesteia completă, luând în considerare orice tip de cancer, nu numai a celui de sân şi sau ovar, precum şi în funcţie de stilul de viaţă al persoanei respective.

Pot ajută testele genetice la personalizarea tratamentului în cancer?

: Da. Şi vor continua să ajute pe măsură ce cunoştinţele noastre se acumulează. Testarea genetică va confirma prezenţa unei anumite forme sau tip de cancer, va clarifica implicarea anumitor gene şi a mutaţiilor responsabile. Astfel, paşii următori vor fi decişi în funcţie de starea de sănătate a pacientului şi componenta genetică identificată. Dacă este necesar, selecţia şi dozarea tratamentului vor fi făcute pe baza tuturor informaţiilor medicale acumulate. Personalizarea integrează identificarea persoanelor cu un risc ridicat de a dezvolta cancer, prevenţia anumitor tipuri de cancer, descoperirea cancerului în faze incipiente, diagnosticarea corectă şi completă a tipului sau formei bolii, selectarea schemelor de tratament optime şi evaluarea răspunsului la tratament.

Cum ajută genetică în cercetările COVID-19?

: În prezent, cercetările în cazul infecţiei COVID-19 se bazează pe secvenţierea genomului viral (al virusului SARS-CoV-2), care ajută la identificarea şi înţelegerea mutaţiilor suferite de virus si la înţelegerea modului în care virusul se răspândeşte (în cadrul analizelor epidemiologice). De asemenea, genetica ajută la evaluarea impactului diferitelor mutaţii virale asupra simptomatologiei, în funcţie de fondul genetic al fiecărui pacient în parte, dar şi la generarea de vaccinuri eficiente.

CV Dr. Gabriela Oprea

• Absolventă a Facultăţii de Biologie din Bucureşti.
• Doctor în ştiinţe naturale la Institutul de Genetică Umană din Koln.
• Experienţă de peste 13 ani în cercetare şi diagnostic molecular în Germania, în domeniul bolilor rare, unde a format şi condus echipe multidisciplinare.
• Director General al centrului de genetică medicală Personal Genetics.