Anotimpul rece creşte predispoziţia apariţiei depresiei sezoniere, potrivit Asociaţiei Americane de Psihiatrie. Totodată, tulburările afective sezoniere sunt şi un semn al unei depresii majore sau al unei tulburări bipolare.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, depresia afectează la nivel mondial aproximativ 350 de milioane de oameni, fiind o afecţiune care încă se confruntă cu prejudecăţile unei societăţi în care stigmatul bolii mentale împiedică mii de pacienţi să urmeze tratamentul corespunzător, care începe de fiecare dată cu o vizită la medic, potrivit Mediafax.

Potrivit membrilor Asociţiaţiei Americane de Psihiatrie, tulburările afective sezoniere sunt, de fapt, un semn al unei depresii majore sau al unei tulburări bipolare. Astfel că, majoritatea celor care prezintă tulburări afective sezoniere suferă de tulburări depresive majore, iar un procent de 20% au deja sau pot dezvolta tulburări bipolare.

Depresia sezonieră afectează mai mult femeile decât bărbaţii şi apare de obicei după vârsta de 20 de ani. Primele semne sunt trezitul cu greu de dimineaţa, somnolenţă pe parcursul zilei, dificultatea de a suporta temperaturi scăzute, nevoia de a mânca mai mult, în special carbohidraţi şi fast food, retragerea în sine, evitarea activităţilor sociale, dificultăţi de concentrare, tendinţa de a dormi mai mult, dar fără creşterea nivelului de energie, tendinţa spre amânare.

Apoi apar şi simptome ca anxietatea, starea permanentă de tristeţe, izolarea faţă de cei din jur, pierderea încrederii în sine sau pesimismul. În următoarea etapă apar schimbări la nivelul organismului, precum dureri frecvente de cap, de stomac, ameţeală, insomnie.

Sistemul nervos este cel care provoacă dereglările conexe depresiei, ceea ce explică faptul că procesul de comunicare nu mai este unul la fel de activ şi eficient la persoanele afectate, conducând la izolarea socială. De asemenea, un factor important îl constituie şi experienţele personale sau profesionale nefaste, traume recente sau mai vechi netratate.

Unii cercetători încadrează expunerea la lumină ca o variabilă importantă în ipoteza de apariţie a depresiei în sezonul rece. Astfel, cu cât oamenii se expun mai mult la lumină, cu atât corpul va produce mai multă melatonină, cea responsabilă pentru asigurarea unui somn liniştit şi suficient de îndelungat pentru a menţine persoanele energice.

Totodată, în perioada rece a fost indentificat şi un nivel mai scăzut al serotoninei în organism, substanţa hormonală al cărei nivel scăzut poate induce activarea anxietăţii.

Schimbările anotimpului ce modifică programul de somn şi modul de desfăşurare a activităţilor, în funcţie de durată mai scurtă a zilei şi a luminii, precum şi schimbarea ceasului biologic, care obligă persoanele să se trezească mai devreme cu o oră, sunt alţi factori ce dereglează ritmul normal al organismului şi pot conduce la apariţia depresiei.