Coşmarurile, somnambulismul şi sindrpmul picioarelor neliniştite – incluse în categoria parasomniilor – pot apărea la orice vârstă, perturbând într-o măsură mai mică sau mai mare calitatea somnului.

Parasomniile sunt manifestări nedorite care apar în timpul somnului şi care au cauze psihologice, fiziologice sau patologice. Pot apărea atât în timpul somnului superficial non-REM, cât şi în somnul profund REM. Sunt mai frecvente în copilărie, iar unele dispar pe măsura înaintării în vârstă.

De ce vorbim când ne odihnim

Statisticile arată că în jur de 70% din oameni vorbesc în timpul somnului. Vorbele rostite pot varia de la câteva cuvinte la fraze mai mult sau mai puţin comprehensibile. Numită medical somnilocvie, această tulburare nu este deranjantă pentru persoana în cauză, dar poate fi pentru partenerul de viaţă, cum este şi cazul sforăitului.

Somnilocvia este favorizată de febră, stres, de unele medicamente, de schimbarea obiceiurilor cotidiene sau a domiciliului. Adesea, episoadele de vorbit sunt scurte şi nu perturbă calitatea somnului, prin urmare, nu este nevoie de un tratament special.

Somnambulismul sau viaţa trăită dormind

Prezent la aproape 19% din populaţia lumii, somnambulismul apare în etapa somnului lent. Afectează mai ales copii (1-6%), mai ales băieţii, cu vârsta cuprinsă între 7 şi 12 ani. Somnambulii se trezesc în timpul somnului, având o stare de conştiinţă superficială, efectuând diverse activităţi, unele inofensive, altele mai grave sau care pun persoana în pericol (gesturi violente, înot, cădere). Astfel de acţiuni nu sunt conştiente, iar cel în cauză nu îşi aminteşte de ele la trezire. Este recomandabil ca persoana cu somnambulism să nu fie trezită din somn, din cauza posibilelor reacţii necontrolate pe care le poate avea.

În 60-80% din cazuri, tulburarea apare la cei care au în familie cazuri de somnambulism. Alţi factori favorizanţi sunt stresul, anxietatea, lipsa somnului, traumele emoţionale, activitatea intensă, epilepsia, migrenele, administrarea unor medicamente şi consumul excesiv de alcool.

Citeşte şi: Remedii pentru coşmaruri

Stresul te poate face să scrâşneşti din dinţi

Tulburare de somn, dar care poate apărea şi ziua, bruxismul sau scrâşnitul dinţilor se produce adesea în contextul unor stări emoţionale pline de tensiune (stres, anxietate). Dacă episoadele de bruxism se repetă des, dinţii se vor uza, fiind afectat ţesutul gingival sau osos. Apare şi sensibilitatea dentară, întrucât smalţul dinţilor se degradează şi se fisurează. Pentru a limita asfel de consecinţe asupra dinţilor, medicul stomatolog va recomanda un tratament, care poate include purtarea unor dispozitive de protecţie (gutiere).

Nevoia de a mişca picioarele în somn

Sindromul picioarelor neliniştite este o tulburare neurologică ce se manifestă, aşa cum îi spune şi denumirea, prin nevoia imperioasă de a mişca membrele inferioare. Poate apărea la orice vârstă. Implicată în acest sindrom ar fi dopamina, substanţă din creier care controlează mişcările şi care, în cazul celor afectaţi, ar avea un nivel mai mic.

Există şi alţi factori implicaţi, printre aceştia numărându-se lipsa fierului, anumite boli (diabetul, insuficienţa renală), sarcina, unele medicamente, consumul de alcool, de cafea şi fumatul. În formele uşoare, sunt de ajutor modificările în stilul de viaţă (masajul picioarelor, renunţarea la acool şi tutun, exerciţiile fizice). În cazurile moderat-severe, poate fi luată în calcul opţiunea tratamentului medicamentos (sedative etc.).

Coşmaruri? Învaţă să le previi!

Survenite în etapa somnului paradoxal, coşmarurile sunt o modalitate prin care creierul procesează temerile noastre de peste zi. Apar în special la copii, la fel ca şi teroarea nocturnă (pavor nocturn), tulburare manifestată prin întreruperea bruscă a somnului, strigăte puternice şi stare de confuzie.

Coşmarurile pot trăda un conflict interior al persoanei, fiind favorizate de stres, de consumul de alcool, de cina îmbelşugată, infecţii, medicamente, de un accident sau de pierderea cuiva drag. De regulă, coşmarul trezeşte persoana din somn, aceasta având un ritm cardiac accelerat şi o senzaţie de angoasă. La copii, coşmarurile pot să apară pe fondul unor evenimente precum divorţul părinţilor, apariţia unui nou membru în familie (frate/soră) sau schimbarea domiciliului.

Există câteva măsuri prin care putem preveni coşmarurile. Astfel, în cazul copiilor, trebuie să existe o rutină a somnului, micuţii trebuie să doarmă suficient, să nu aibă activităţi solicitante sau stresante înainte de culcare. Şi adulţii este bine să aibă activităţi relaxante seara, să facă zilnic mişcare moderată, să evite alcoolul şi cofeina înainte de somn.

Info

Somnologia este ştiinţa medicală care se ocupă cu diagnosticul şi tratamentul tulburărilor somnului.

Teste pentru depistarea tulburărilor de somn

Poligrafia este un test ce poate fi făcut acasă sau la o clinică de somnologie. În timpul nopţii, persoanei i se înregistrează parametrii respiratorii, care ajută la depistarea unor tulburări precum sindromul de apnee în somn.

Polisomnografia este un test complex, care nu se face decât în laboratoarele de somnologie. Pacientul, căruia i se montează mai mulţi senzori în diverse puncte de pe corp, este monitorizat pe parcursul întregii nopţi de un tehnician specializat. Pe lângă parametrii respiratorii, se monitorizează şi activitatea cerebrală şi cardiacă. Testul ajută la depistarea sindromului picioarelor neliniştite, a narcolepsiei şi a altor tulburări de somn.

Testul de menţinere a stării de veghe măsoară gradul de vigilenţă diurnă.

Testul de latenţă a somnului analizează gradul de somnolenţă diurnă.

Actigrafia este un test care constă în obţinerea unor informaţii despre mişcările corpului. Persoana poartă la mână un dispozitiv (actigraf) de forma unui ceas, în jur de 2 săptămâni. Informaţiile din actigraf sunt apoi decărcate şi interpretate de medicul cu competenţă în somnologie. Testul ajută la depistarea tulburărilor de ritm circadian.

Ştiai că...
...peste 1 milion de români suferă de tulburări de somn?

Ce este ritmul circadian

Totalitatea proceselor fizice, mentale şi de comportament care apar pe parcursul a 24 de ore reprezintă ritmul circadian. Ciclicitatea acestuia depinde de factori externi, cea mai importantă fiind lumina. Când există o alterare a ciclului somn-veghe, vorbim de tulburări ale ritmului circadian. Mai exact, persoana nu poate să doarmă atunci când ar fi de preferat să se odihnească. Există, de pildă, o întârzire a fazei somnului (culcat mai târziu decât este de dorit), prezentă mai ales la tineri, şi una de avansare (culcare şi trezire mai devreme), specifică vârstnicilor. Tulburări de ritm circadian pot să apară şi la cei care muncesc în ture şi în decalajele de fus orar.