Ai ficatul gras? Iată ce ar trebui să mănânci mai des!
Ficatul gras este urmarea încărcării cu grăsime, de aceea, dietele care ajută la prevenirea și la diminuarea grăsimilor din organism sunt utile și în cazul ficatului gras.
Iată câteva alimente pentru care există doivezi medicale că ar putea fi de ajutor pentru sănătatea ficatului!
Fasole și linte
Leguminoasele precum lintea, năutul, soia și mazărea nu sunt doar alimente dense din punct de vedere nutrițional, ci conțin și amidon rezistent care ajută la îmbunătățirea sănătății intestinale. Prin consumul acestora, se poate obține o scădere a glicemiei și a trigliceridelor la persoanele cu obezitate.
Pește
Peștii graşi precum somonul, sardinele, tonul și macroul au un conținut ridicat de acizi grași Omega-3. Prin consumul de pește, dar și prin suplimentarea cu Omega-3, se pot aduce beneficii celor ficat gras prin faptul că ajută la reducerea grăsimii hepatice, creșterea colesterolului bun protector și la scăderea nivelului de trigliceride.
Tofu
Derivată din soia, brânza tofu este un aliment cu conținut scăzut de grăsimi. Este o sursă bună de proteine, ceea ce îl face o alegere ideală dacă se dorește limitarea consumului de grăsimi.
Vezi şi: Acestea sunt cele mai bune băuturi pentru ficatul tău, potrivit medicilor
Ovăz
Alimentele din cereale integrale, bogate în fibre, cum ar fi fulgii de ovăz, sunt asociate cu un risc redus de boli legate de ficat gras. Studiile au arătat că o dietă nutritivă bogată în alimente cu fibre, cum ar fi ovăzul, este eficientă și poate ajuta la reducerea nivelului de trigliceride.
Vezi şi: Ai colesterolul crescut? Iată ce remediu te ajută să îl scazi!
Seminte de floarea-soarelui
Semințele de floarea-soarelui sunt bogate în vitamina E, un antioxidant adesea folosit în tratamentul ficatului gras. Deși majoritatea cercetărilor despre ficatul gras și vitamina E se concentrează pe suplimente, o porție de 100 g de semințe de floarea-soarelui are aproximativ 20 mg de vitamina E, mai mult de 100% din valoarea zilnică recomandată.
Sfatul specialistului
Dr. Andrei Voiosu, medic primar gastroenterologie și hepatologie
Din punct de vedere medical, trebuie să înțelegem boala ficatului gras (steatoza hepatică) drept o schimbare a structurii (încărcare anormală cu grăsime) care duce la afectarea funcțiilor ficatului. Afecțiunea este complexă și se datorează, în mare parte, alimentației moderne și stilului de viață nesănătos. Nu trebuie însă să considerăm că steatoza hepatică reprezintă boala unui singur organ care poate fi tratat printr-o intervenție simplă medicamentoasă. Boala ficatului gras este o exprimare a unui dezechilibru profund, care afectează multe alte țesuturi în afară de cel hepatic. De fapt, majoritatea oamenilor nu suferă din cauza ficatului gras, ci din cauza afectării simultane a metabolismului la nivelul sistemelor cardiocirculator, endocrin, nervos, musculo-scheletal.
Dieta hipocalorică balansată și stilul de viață sănătos (implicând mișcare zilnică, menținerea unei greutăți optime, evitarea exceselor) sunt cele mai „naturale” și eficiente arme împotriva acestei boli.
Pacientul cu ficat gras trebuie să evite excesul de calorii, alimentele cu conținut crescut în grăsimi nesaturate sau zaharuri rafinate ori fructoză (ex. băuturi cu conținut crescut în zahăr) și alcoolul. Există dovezi că dieta de tip mediteranean (săracă în grăsimi saturate și glucide, dar bogată în fibre și grăsimi nesaturate) și consumarea zilnică a cafelei au efecte benefice.
Însă, mai important decât tipul de dietă în sine pare să fie scăderea greutății corporale (evitând bineînțeles dietele drastice și dezechilibrate!). Pe de altă parte, suplimentele alimentare lăudate drept hepatoprotectoare nu par să aibă un impact semnificativ. În cazul pacienților cu diabet sau alte boli metabolice sau la cei cu obezitate importantă e recomandabilă consultarea cu endocrinologul și nutriționistul pentru o dietă personalizată.
Doar schimbarea profundă și susținută a stilului de viață poate asigura rezultatele optime pe termen lung.
