Sinuzita: când se poate agrava și ce riscăm dacă o lăsăm netratată
Nas înfundat, dureri de cap, amețeli, acestea sunt doar câteva dintre manifestările prin care sinuzita își face simțită prezența. În general, acționează mai pregnant primăvara și toamna.
Sinuzita este o infecție a unuia sau mai multe sinusuri, cavități cu aer localizate în jurul ochilor, obrajilor și nasului.
“De regulă, sinuzitele sunt cauzate de infecții virale sau bacteriene. Cele mai multe sinuzite acute sunt de cauză virală, asociate unei răceli banale, dar care, ulterior, se pot suprainfecta bacterian. Alte cauze care determină apariția sinuzitelor sunt alergiile, polipii, infecţiile dentare netratate sau incorect tratate”, spune Onu Bazgan Maria Livia, medic specialist ORL.
Meningita, una dintre cele mai grave complicații ale sinuzitei
Riscul apariției unei sinuzite este dat, în principal, de mediul toxic și poluat, de fumat, de apa rece, de schimbările bruște de presiune, care au loc în timpul zborului cu avionul sau în timpul scufundărilor. “Apariția sinuzitei poate fi favorizată și de utilizarea excesivă a spray-urilor nazale decongestionante, dar și de deviația de sept, polipi, tumorile sau fracturile la nivelul nasului care împiedică drenajul corespunzător al mucusului.
Netratată corespunzător, sinuzita poate duce la complicații grave, care necesită administrarea de antibiotice pe o durată lungă de timp. Lăsată netratată, infecția de la nivelul sinusurilor se poate răspândi rapid la nivelul corpului, ducând chiar la moarte.
Meningita este una dintre cele mai grave complicații ale sinuzitei. În cazul unei sinuzite frontale, riscul de extindere a infecției la nivelul creierului, prin intermediul oaselor sau a sângelui, este sensibil mai mare. Dacă nu este depistată la timp, infecția extinsă la nivelul creierului poate duce la leziuni cerebrale și chiar deces”.
Infecția oaselor craniene poate fi o consecință a răspândirii infecției din sinusuri. Osteomielita apare, de obicei, la oasele din zona frunții, iar printre simptome se numără durerea de cap și febra ridicată.
Infecțiile orbito-oculare sunt o altă complicație a sinuzitei. În unele situații, poate fi afectat inclusiv nervul optic, fapt care poate duce la scăderea vederii sau chiar la orbire. De asemenea, infecția poate afecta mușchii care controlează mișcările globului ocular sau ale pleoapei.
Apariția cheagurilor de sânge la nivelul creierului reprezintă un alt risc major, în cazul sinuzitelor lăsate netratate. Cheagurile de sânge pot provoca anevrisme la nivelul creierului sau un atac cerebral care se poate solda cu deces.
Cum o tratăm
“În cazul sinuzitelor, principalul obiectiv al schemei de tratament îl reprezintă înlăturarea infecției, asigurarea drenajului sinusal și îndepărtarea leziunilor care predispun la sinuzită. Tratamentul poate fi medicamentos, prin administrarea orală de antibiotice sau, în situațiile unde au apărut complicații, iar infecția s-a extins, prin administrare intravenoasă. În cazul unei sinuzite acute, cura cu antibiotice durează două săptămâni, în vreme ce o sinuzită cronică se tratează șase săptămâni cu medicație. Chiar dacă simptomele sinuzitei dispar în timpul tratamentului, este important ca acesta să nu fie întrerupt pentru ca toate bacteriile prezente în sinusuri să fie distruse. Statisticile arată că tratamentul cu antibiotic este eficient în 90% dintre cazurile de sinuzită acută, când acestea sunt determinate de bacterii. Cu toate acestea, sinuzitele bacteriene nu necesită întotdeauna o cură cu antibiotice. În perioada tratamentului medicamentos este necesar și un tratament simptomatic, adjuvant: decongestionante nazale locale și orale, cortizon local, antiinflamatoare, mucolitice.
Tratamentul chirurgical este indicat doar atunci când opțiunile terapeutice medicamentoase au fost epuizate sau când infecția s-a răspândit și au apărut complicații cerebrale, oculare, osoase sau venoase. Prin tratamentul chirurgical se urmărește drenajul sinusurilor, de obicei prin îndepărtarea obstucției și mucusului în exces”, susține Dr.Onu Bazgan Maria Livia.
Ca în cazul oricărei afecțiuni, este obligatorie prezentarea la medicul specialist deoarece medicamentele luate fără recomandare pot agrava boala.
“În situația în care tratamentul nu este realizat complet, sinuzita acută se poate transforma în sinuzită subacută, devenind mai târziu cronică. De cele mai multe ori, vina aparține bolnavilor care încep să ia antibiotice fără să consulte medicul, dar întrerup tratamentul când simptomele dispar, înainte ca bacteriile să fie distruse în totalitate, ducând astfel la inflamație sinusală persistentă și în timp la cronicizarea sinuzitei. De asemenea, administrarea necorespunzătoare a antibioticelor va determina o rezistență a bacteriilor la antibiotice, făcând mai dificil un tratament ulterior.
Dacă pacienții se prezintă la medic de la primele simtome ale sinuzitei, tratamentul este mai scurt, așadar mai ieftin și mai puțin nociv pentru organism”, adaugă specialistul.
Sinuzita: când acționează mai puternic
Schimbările abrupte ale presiunii atmosferice și răcirea vremii favorizează apariţia sinuzitelor sau agravarea stării celor care au mai avut episoade de boală. Numărul celor care se confruntă cu sinuzită crește în special primăvara și toamna, atunci când se face tranziția de la frig la cald și invers, pe fondul unui organism cu o imunitate scăzută.
