Fibrila╚Ťia atrial─â: de ce trebuie s─â ├«┼úi verifici pulsul

puls jpg

├Ä╚Ö face sim╚Ťit─â prezen╚Ťa prin palita╚Ťii, respira╚Ťie greoaie ╚Öi ame╚Ťeli. Sute de mii de rom├óni sufer─â de fibrila╚Ťie atrial─â, o tulburare de ritm ce poate avea consecin╚Ťe devastatoare dac─â este ignorat─â. Iat─â ce spune medicul Vasi R─âdulescu despre aceast─â afec╚Ťiune!

ÔÇťFibrila╚Ťia atrial─â este o form─â de tahiaritmie supraventricular─â ├«n care atriile (camerele de sus ├«n care ajunge s├óngele din pl─âm├óni pentru cel st├óng ╚Öi din restul corpului pentru cel drept) sunt hiperstimulate ╚Öi bat de 400-600 de ori pe minut. Practic, la aceast─â frecven╚Ť─â, func╚Ťia de pomp─â a atriului se pierde, ap─âr├ónd unele urm─âri: umplerea ventricular─â este afectat─â, apare staza sanguin─â, atriul se dilat─â.

├Än fibrila╚Ťie, s├óngele poate stagna ├«n anumite compartimente (mai ales ├«n extensiile atriale numite urechiu╚Öe) ╚Öi se pot forma cheaguri de s├ónge. Studiile ne arat─â c─â ╚Öi doar patru ore de la debutul unei fibrila╚Ťii atriale sunt suficiente pentru formarea de cheaguri. Aceste cheaguri se pot desprinde ╚Öi pot ajunge oriunde ├«n cap, membre, pl─âm├óniÔÇŁ, spune medicul Vasi R─âdulescu.

Cum ne d─âm seama c─â avem fibrila╚Ťie? ÔÇťUneori este u╚Öor, alteori tabloul este pervers. Fibrila╚Ťia face ventriculii s─â bat─â aritmic, cu frecven╚Ťe de la 50 p├ón─â la aproape 180 pe minut. O tulburare ap─ârut─â brusc de regul─â duce la o frecven╚Ť─â mai ├«nalt─â ╚Öi d─â palpita╚Ťii rapide neregulate, oboseal─â, disconfort ├«n piept, anxietate, ame╚Ťeal─â, dispnee (respira╚Ťie grea). Toate acestea necesit─â prezentare imediat la medic. Exist─â cazuri ├«n care simptomele nu apar ╚Öi fibrila╚Ťia este silen╚Ťioas─â, excelent tolerat─â. Oricine ar trebui s─â-╚Öi verifice pulsul din c├ónd ├«n c├ónd, iar dac─â este neregulat, s─â fac─â EKG la medic.

Fibrila╚Ťia atrial─â se poate converti la ritmul normal al inimii (ritm sinusal), spontan sau sub interven╚Ťia medicilor care pot da ╚Öoc electric ├«n unele cazuri sau pot administra diverse substan╚Ťe. Uneori se face SEF (studiu electrofiziologic) pentru a se interpela focarele aberante ╚Öi a se ├«ncerca distrugerea lor, dar din p─âcate rata de recuren╚Ť─â chiar dup─â p abla╚Ťie reu╚Öit─â r─âm├óne destul de mareÔÇŁ.

Mul╚Ťi oameni r─âm├ón ├«n fibrila╚Ťie permanent─â ╚Öi aici se impun dou─â m─âsuri principale:

1. ÔÇťControlul transmiterii de la atrii la ventriculi, cu o frecven╚Ť─â acceptabil─â care s─â nu pun─â probleme. Se pot folosi betablocante, digoxin, blocante de canal de calciu, amiodaron─â, alte antiaritmice.

2. Profilaxia trombotic─â, adic─â m─âsuri pentru a nu se forma cheaguri de s├ónge. Cea mai eficient─â este administrarea unui anticoagulant oral, a la long, de tipul acenocumarolului, warfarinei sau agen╚Ťi noi. Acenocumarolul ╚Öi warfarina necesit─â monitorizare INR la 2-3 s─âpt─âm├óni, cu men╚Ťinerea valorii la indice terapeutic ├«ntre 2 ╚Öi 3. Agen╚Ťii noi de tip rivaroxaban, apixaban, dabigatran nu necesit─â INR. Anticoagulantele orale cer anten╚Ťie sporit─â (f─âr─â interven╚Ťii stomatologice, de evitat injec╚Ťiile intramusculare, pruden╚Ť─â la lovituri) ╚Öi la orice s├óngerare este necesar─â prezentarea la medicÔÇŁ.

Se poate tr─âi zeci de ani cu fibrila╚Ťie. Se recomand─â acelea╚Öi principii de via╚Ť─â s─ân─âtoas─â, cu alimenta╚Ťie echilibrat─â, cu sport u╚Öor, cu evitarea stresului. Rela╚Ťia cu medicul cardiolog este extrem de important─â, impun├óndu-se frecvent schimb─âri ├«n schema de tratament.

Lucruri de re╚Ťinut:

Ôüâ este important s─â ne examin─âm pulsul; Ôüâ la simptome ca palpita╚Ťii, respira╚Ťie grea, ame╚Ťeli s─â mergem la medic; Ôüâ lu─âm anticoagulantul ╚Öi restul tratamentului pentru a reduce riscul de AVC sau alte accidente ischemice; Ôüâ monitoriz─âm INR dac─â avem acenocumarol sau warfarin─â; Ôüâ suntem pruden╚Ťi la s├ónger─âri; Ôüâ monitoriz─âm lucrurile; Ôüâ ne continu─âm via╚Ťa dup─â principii s─ân─âtoase.