De ce apar ameţelile. Cum le poţi preveni

1 ameteala jpg jpeg

Există numeroase probleme de sănătate care pot duce la apariţia ameţelilor. Episoadele de ameţeală nu sunt un motiv de îngrijorare decât în cazul în care acestea persistă o perioadă mai lungă de timp.

Starea de ame┼úeal─â este acel sentiment de dezorientare ce afecteaz─â ├«n special ochii ┼či urechile, iar uneori se poate transforma ├«ntr-un episod de le┼čin. Vertijul este un tip de ame┼úeal─â care creeaz─â o senza┼úie fals─â de mi┼čcare sau de ├«nv├órtire. Vertijul apare c├ónd urechea interioar─â, ochii ┼či mesagerii creierului (nervii senzoriali) nu sunt ├«n concordan┼ú─â, iar mintea devine confuz─â.

Vertijul paroxistic poziţional bening (VPPB)

Este cel mai frecvent tip de vertij. VPPB provoac─â o senza┼úie scurt─â, intens─â ┼či fals─â de mi┼čcare sau de ├«nv├órtire. Un astfel de episod se declan┼čeaz─â ├«n momentul ├«n care mi┼čti capul, ├«n mod rapid, lateral sau pe spate, dac─â te-ai lovit ├«n zona respectiv─â ori dac─â ┼úi-ai schimbat brusc pozi┼úia corpului. Persoanele ├«n v├órst─â sunt mai predispuse s─â se confrunte cu VPPB.  

Boala M├ęni├Ęre

Este o afec┼úiune caracterizat─â de acumularea a prea mult lichid ├«n urechea intern─â, iar persoanele predispuse sunt cele cu v├órsta cuprins─â ├«ntre 40 ┼či 60 de ani. Simptomele bolii apar, de obicei, spontan ┼či pot dura de la 20 de minute p├ón─â la 24 de ore. Pe l├óng─â vertij, te po┼úi confrunta cu ┼úiuitul ├«n ureche, st─âri de grea┼ú─â ┼či de v─ârs─âturi, probleme ale auzului.

Migrena

Durerea de cap de tip migren─â are o intensitate u┼čoar─â, medie sau sever─â ┼či poate dura p├ón─â la 4 ore sau chiar ┼či c├óteva zile, dac─â este netratat─â. Episodul de vertij sau de ame┼úeal─â poate dura de la c├óteva minute p├ón─â la c├óteva ore ┼či poate fi ├«nso┼úit de sensibilitate la lumin─â, la sunete sau la mirosuri, st─âri de grea┼ú─â ┼či de v─ârs─âturi.

Sc─âderea tensiunii arteriale

O sc─âdere semnificativ─â a tensiunii arteriale sistolice - primul num─âr sau maximul tensiometrului - poate cauza o senza┼úie de ame┼úeal─â scurt─â ori o senza┼úie de le┼čin. De obicei, apare c├ónd te ridici din pat sau de pe scaun. Se mai nume┼čte ┼či hipotensiune ortostatic─â sau postural─â. Persoanele predispuse se afl─â ├«n categoria de v├órst─â de peste 65 de ani. De altfel, deshidratarea, problemele cardiace ┼či endocrine, tulbur─ârile sistemului nervos pot cauza hipotensiune ortostatic─â.  

Tulbur─ârile de anxietate

R─âspuns natural ├«n fa┼úa stresului, anxietatea se manifest─â, de obicei, printr-un sentiment de team─â sau de nelini┼čte. Dac─â intensitatea este una extrem─â, dac─â dureaz─â o perioad─â mai lung─â de 6 luni ┼či dac─â ├«┼úi afecteaz─â via┼úa pe toate planurile, este posibil s─â te confrun┼úi cu tulburare de anxietate. Anumite tipuri de anxietate pot declan┼ča o senza┼úie de ame┼úeal─â, cum ar fi atacul de panic─â, teama de a fi ├«n spa┼úii largi sau de a ie┼či din cas─â etc.

Anemia

C├ónd celulele ro┼čii s─ân─âtoase din s├ónge, responsabile cu transportul oxigenului c─âtre organe, sunt ├«ntr-un num─âr redus apare anemia. Pe l├óng─â episodul de ame┼úeal─â, o persoan─â anemic─â poate avea st─âri de oboseal─â, de sl─âbiciune, m├óini ┼či picioare reci, piele palid─â ┼č.a.

Hipoglicemia

De obicei, apare ├«n r├óndul persoanelor diabetice, care au nevoie de tratament medicamentos pentru a-┼či cre┼čte nivelul de insulin─â produs de pancreas. Prea multe medicamente, s─ârirea peste mesele principale, activitatea fizic─â mai mare dec├ót de obicei pot duce la sc─âderea glucozei la diabetici. Simptomele hipoglicemiei pot fi starea de ame┼úeal─â, transpira┼úia ┼či anxietatea.

Când este nevoie să ceri ajutorul medicului   

Episodul de ame┼úeal─â este unul comun ┼či nu trebuie s─â te ├«ngrijoreze, mai ales dac─â apare din c├ónd ├«n c├ónd. ├Äns─â, dac─â ame┼úeala ori vertijul te surprind f─âr─â un motiv anume, spontan, pe o perioad─â lung─â, al─âturi de unul sau mai multe semnale precum dificultatea de a respira, durerea ├«n piept, de cap, senza┼úia de le┼čin, palpita┼úii, dificultatea de a merge, v─ârs─âturi, probleme cu auzul, cu vederea, ┼úiuitul, senza┼úie de sl─âbiciune sau de amor┼úire a corpului, este nevoie s─â ceri imediat sfatul unui specialist.

Cum le poţi preveni   

  • ├Äntotdeauna, folose┼čte-te de bara de protec┼úie a sc─ârii c├ónd cobori sau urci treptele;
  • Opteaz─â pentru exerci┼úii de echilibru, ca de pild─â yoga;
  • Evit─â s─â faci mi┼čc─âri bru┼čte. De exemplu, nu ├«ncerca s─â te ridici imediat din pat dup─â ce ai stat ├«ntins ori s─â te apleci brusc;
  • Evit─â s─â mergi cu ma┼čina, cu bicicleta ori s─â lucrezi cu diferite aparate complexe dac─â ai experimentat ame┼úeli frecvente ┼či spontane;
  • Evit─â s─â bei cafein─â sau alcool ┼či s─â fumezi deoarece pot agrava episoadele de ame┼úeal─â.
  • Aten┼úie la consumul de sare!

M─âsuri de ajutor

Când te confrunţi cu ameţeli, pune în aplicare câteva sfaturi:

  • A┼čaz─â-te ┼či odihne┼čte-te p├ón─â sim┼úi c─â ame┼úeala a disp─ârut. Astfel, nu vei avea ocazia s─â cazi ┼či s─â te r─âne┼čti;
  • Dac─â este posibil, folose┼čte-te de un suport dac─â ai nevoie s─â te mi┼čti, ca de exemplu un cadru de mers;
  • Bea ap─â, hidrateaz─â-te corespunz─âtor;
  • Adopt─â o alimenta┼úie echilibrat─â (fructe, legume, carne slab─â etc.);
  • Nu s─âri peste programul de somn!;
  • Cere sfatul medicului ├«n cazul ├«n care ame┼úeala este provocat─â de un anumit tratament medicamentos.