Când este nevoie de operația de colecist? Medicul explică
Numită colecistectomie în termeni medicali, operația de colecist înseamnă îndepărtarea chirurgicală a vezicii biliare.
Colecistul, cunoscut şi ca vezică biliară sau fiere, este un organ aflat în partea inferioară a ficatului, care are rolul de acumulare şi stocare a bilei. Aceasta este un lichid galben-verzui, produs de ficat, necesar în digestia grăsimilor. Calculii sau pietrele la fiere (litiaza biliară) se dezvoltă în urma aculumării de diverse substanţe (colesterol, bilirubină) la nivelul vezicii biliare.
Litiaza biliară poate fi lipsită de simptome. Alteori, se manifestă prin durere puternică sub coaste, în partea dreaptă, care iradiază spre spate și spre umărul drept. Litiaza biliară poate avea complicații precum: colecistită (inflamaţia vezicii biliare), icter mecanic, pancreatită şi cancerul vezicii biliare.
Indicaţiile operaţiei
Îndepărtarea colecistului este recomandată în litiaza biliară cu simptome și riscuri de complicații şi nu numai. Potrivit medicului chirurg Mihai Stroe, „procedura este indicată pentru tratarea colecistitei acute și cronice litiazice, a așa-zisei dischinezii biliare, chiar și pentru suferința veziculară alitiazică, ca adjuvant în tratamentul pancreatitei cronice asociate cu calculi în colecist sau pe canalul Wirsung, precum și în cazul unor polipi sau tumori ale veziculei biliare. Proporția persoanelor care dezvoltă calculi în colecist este mare. În general, sunt mai întâlniți odată cu înaintarea în vârstă, mai frecvent între 50 și 65 de ani, mult mai frecvent la femei decât la bărbați”.
Operaţia de îndepărtare a colecistului se poate face prin abord clasic (deschis) sau laparoscopic. Cea mai frecvent folosită este cea laparoscopică, intervenţie care are mai multe avantaje precum risc redus de sângerare şi recuperare mai uşoară.
Vezi și: Acesta este simptomul de alarmă al cancerului de vezică urinară! Sfatul medicului
Ce spune medicul
Dr. Mihai Stroe, medic specialist chirurgie generală, explică:
"Colecistectomia este o intervenție chirurgicală prin care se realizează excizia vezicii biliare, numită și colecist. Colecistectomia laparoscopică este procedura chirurgicală minim invazivă realizată cel mai frecvent pentru tratamentul chirurgical al afecțiunilor vezicii biliare.
Colecistectomia laparoscopică se realizează cu ajutorul unui echipament special, de către o echipă operatorie antrenată și cu o pregătire prealabilă a pacientului.
Colecistectomia începe după inducția anestezică și intubația pacientului. În primul rând, se va insufla dioxid de carbon în marea cavitate peritoneală pana la o presiune de aproximativ 15 mm Hg. Ulterior, se vor practica 4 mici incizii la nivelul peretelui abdominal anterior pentru plasarea celor 4 trocare: supraombilical, subxifoidian, și două subcostale.
Prin utilizarea unei camere sau a unui laparoscop și cu ajutorul instrumentelor, colecistul se fixează și se retractă ușor în sus împreună cu ficatul. Această manevră facilitează expunerea foarte bună la nivelul triunghiului hepatocistic, unde va începe disecția atentă a grăsimii și a țesuturilor fibroase. În final, vor fi expuse două structuri tubulare care converg către baza colecistului – canalul cistic și artera cistică. Acestea vor fi clipate, preferabil separat. Urmează decolarea sau disecția colecistului din patul hepatic și separarea lui completă de ficat. Se realizează o hemostază cât mai minuțioasă. Apoi, se extrage colecistul din abdomen cu ajutorul unui săculeț. În anumite situații, se poate plasa un tub de dren în zona de disecție a colecistului.
La final, sunt extrase trocarele din peretele abdominal. Unii autori recomandă ca pentru orice incizie mai mare de 5 mm să se sutureze dehiscența parietală pentru a preveni hernia postincizională.
Complicațiile intervenției laparoscopice sunt reprezentate de hemoragie, infecție și lezarea țesuturilor sau a organelor vecine. Cea mai frecventă complicație este hemoragia din ficat, acesta fiind un organ bine vascularizat și friabil. Cea mai gravă complicație este lezarea canalului hepatic comun sau a căii biliare principale, fie prin secționare, fie prin ligatură cu clip. O altă complicație poate fi reconversia operației prin laparotomie, adică trecerea la chirurgie deschisă, dar aceasta a devenit o raritate.
Fistula biliară postoperatorie poate complica evoluția imediată a pacienților prin apariția febrei, a durerilor severe abdominale și a testelor de colestază crescute. Managementul corect poate rezolva problema prin efectuarea unei ecografii abdominale, care, în funcție de debit și de valorile testelor de colestază, poate impune efectuarea unei papilosfincterotomii endoscopice.
În concluzie, dacă un pacient cunoscut cu litiază biliară ajunge la Compartimentul de Primiri Urgențe, va trebui educat și îndrumat de medicul chirurg în privința tratamentului chirurgical optim. Colecistectomia laparoscopică a devenit standard „de aur” în prezent, dar pacienții trebuie informați și despre riscul conversiei intervenției la chirurgie deschisă.
Rămâne în discuție o categorie de pacienți care sunt diagnosticați cu pietre în colecist, dar care sunt complet asimptomatici. Pentru aceștia există două opțiuni. Prima este o dietă săracă în grăsimi, cu scădere în greutate și exerciții fizice frecvente, în vreme ce colecistectomia laparoscopică „la rece” este a doua variantă, cea mai logică opțiune de rezolvare a bolii".
@Shutterstock
