Întâlnesc povești triste, plecând de la faptul că pacienții nu au realizat că aveau o tuse permanentă, nu au dat importanță manifestărilor legate de tuse

Sănătatea plămânului reprezintă un aspect esențial al bunăstării generale și al calității vieții fiecărui individ. În România, afecțiunile respiratorii devin o preocupare tot mai mare, într-un context în care creșterea prevalenței bolilor pulmonare, poluarea urbană și stilul de viață nesănătos au un rol definitoriu în creșterea numărului de afecțiuni respiratorii, dar și a cazurilor de cancer bronho-pulmonar.

O boală cronică ce poate avea un mare impact asupra stării de sănătate a pacienților și asupra întregii familii, cancerul bronho-pulmonar este una dintre cele mai întâlnite forme de cancer din România, iar numărul de cazuri este în creștere an de an, conform datelor publicate de Organizația Mondială a Sănătății. Acest tip de cancer poate fi cauzat de expunerea la fumul de țigară, poluare, alte substanțe toxice precum și de anumite infecții, inclusiv tuberculoza.

Cezar Irimia, președinte al Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer și initiator al proiectului pilot de screening pentru cancerul bronho-pulmonar, menit să detecteze boala în rândul celor cu risc crescut și aparent sănătoși, povestește despre această boală și timpul prețios pierdut de la primele suspiciuni și până la tratament. „Întâlnesc povești triste. Pacienții nu realizează că au o tuse permanentă, nu dau importanță manifestărilor legate de tuse, de expectorație, durerilor musculare, durerilor de cap și sunt foarte multe cazuri în care se prezintă la medic, există suspiciunea de cancer, iar până la diagnosticarea propriu-zisă trece foarte mult timp. Toată această întârziere pune în pericol viața pacientului. În România uneori trec chiar și 5-6 luni de la suspiciune până la confirmarea diagnosticului de cancer bronho-pulmonar și trecerea pacientului pe tratament. Este o perioadă foarte îndelungată pentru acești pacienți. Unii dintre ei nici nu apucă să înceapă tratamentul deoarece pieerd bătălia cu boala în timpul investigațiilor.”

În Europa, 90% dintre cazurile de cancer diagnosticate la bărbați și 80% dintre cele apărute la femei sunt cancere pulmonare. Principala cauză a cancerului de plămâni este fumatul. Să renunți la fumat, indiferent de vârstă, nu doar să reduci numărul de țigări fumate pe zi, scade mult riscul apariției cancerului, pentru că studiile arată că durata fumatului este mai importantă decât numărul de țigări fumate într-o zi.⁴

Printre factorii se risc se numără:

· Fumatul pasiv - Adică expunerea ambientală la fumul de tutun⁵.

· Poluarea aerului - Traficul intens, praful fin, precum și alte surse de poluare în orașe^6,7.

· Contactul cu anumite minerale, substanțe periculoase sau radiații ionizante - azbest⁸, arsenic, nichel, crom, cadmiu⁹, radon, Röntgen¹⁰ și altele.

· Anumite afecțiuni virale - Anumite afecțiuni virale se evidențiază tot mai mult rolul unor virusuri (precum infecția cu virusul Papiloma uman, HPV - Human Papiloma Virus) în apariția cancerului bronho-pulmonar^{11, 12, 13}.

· Factori genetici - Moștenirea genetică (istoricul familial) poate crește riscul apariției cancerului bronho-pulmonar.¹⁴

Marea provocare a cancerului bronho-pulmonar este că acesta nu generează semne sau simptome în stadiile incipiente. Plămânii nu au receptori pentru durere așa că, în primele faze ale bolii, durerea este rară. Simptomele apar tardiv și majoritatea cazurilor sunt deja inoperabile în momentul diagnosticării. Așa se explică rata ridicată a mortalității prin cancer bronho-pulmonar.

Simptomele pot include:

- Tuse persistentă

- Tuse cu sânge, chiar și în cantități reduse

- Respirație șuierătoare

- Infecție respuratorie care nu dispare sau care revine în mod constant

- Durere de cap

- Durere în piept sau umăr care persistă

- Dificultate la respirație, senzație de lipsă de aer

- Răgușeală

- Durere la nivelul oaselor

Există și alte simptome la care trebuie să fim atenți, chiar dacă ele sunt mai puțin specifice⁴:

- Febră

- Pierderea poftei de mâncare

- Scădere inexplicabilă în greutate

- Senzație de oboseală excesivă.

În România, cancerul bronho-pulmonar este una dintre bolile cu cele mai ridicate rate de deces, cu o rată a mortalității de aproximativ 60%. Boala poate fi tratată, însă tratamentul eficient și oportun necesită acces la screening tipuriu, la servicii medicale de calitate și la tratamente adecvate. Potrivit estimărilor World Cancer Report 2020, atât incidența, cât și prevalența cancerului sunt în creștere. În acest context, lansarea și în România a Planului Național de Combatere a Cancerului oferă speranță și soluții concrete pacienților cu cancer, deoarece orice cancer depistat în fază incipientă are șanse de vindecare.

În acest context, Societatea Română de Pneumologie (SRP), alături de Societatea Română de Radioterapie (SRR), Societatea Română de Radioterapie și Oncologie Medicală (SRROM), Societatea Națională de Medicina Familiei (SNMF), Asociația Medicilor de Familie București-Ilfov (AMF-B), Societatea Națională de Oncologie Medicală din România (SNOMR), Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer (FABC), cu sprijinul Bristol Myers Squibb, continuă campania Ascultă-ți tusea!, un proiect de conștientizare privind cancerul bronho-pulmonar în rândul publicului general. Prin demersuri constante și corente de conștientizare prinvind riscurile și simptomele bolii, cu sprijinul profesioniștilor din domeniul sănătății, medici pneumologi, oncologi de familie și reprezentanți ai pacienților, șansele de supraviețuire a celor care suferă de cancer bronho-pulmonar pot crește semnificativ în următorii ani.

Un diagnostic timpuriu poate crește semnificativ rata de supraviețuire. În ciuda faptului că ratele de supraviețuire în cancer se îmbunătățesc, România se află în continuare mult sub media Europeană (15%), figurând cu o rată de supraviețuire de 11%. Comparativ cu situația înregistrată la nivel european, există o diferență semnificativă în ceea ce privește diagnosticarea timpurie.

Dincolo de lucrurile pe care le poate face fiecare pentru a preveni apariția acestei boli, importanța prevenirii, diagnosticării precoce și tratamentului adecvat al afecțiunilor pulmonare, sunt primordiale pentru un mai bun manegement al acesti boli. În acest sens PLANUL NAŢIONAL de prevenire şi combatere a cancerului în România aprobat la finalul anului 2022 este cel mai important catalizator pentru punerea baelor și dezvoltarea programelor de screening: „Noi cerem din 2001 un plan național de combatere a cancerului. Au fost 21 de ani de așteptare, care s-au cuantificat în pierderi de vieți omenești”, spune Cezar Irimia. „Rolul acestuia este de a asigura programe de screening în formele cu incidență foarte mare, care își propun depistarea timpurie a formelor de cancer, ceea ce dă șanse mai mari la tratament, la supraviețuire chiar la vindecare. Chiar dacă noi, în calitate de Federație, implementăm deja programe de informare și chiar de screening pentru spațiul rural din România, pentru populația la risc, programele de screening realizate ca parte din Planul Național de ombatere a Cancerului sunt vitale. Fără aceste programe, nu putem face pași vizibili în direcția bună. Rolul campaniilor de informare în ceea ce privește cancerul bronho-pulmonar este și el important. Încercăm, prin implicarea în aceste campaii, să ajutăm cetățenii cu informații și anumite analize - dintr-un chestionar și o spirometrie putem trage concluzia dacă omul respectiv trebuie să meargă la un control sau nu”, declară Cezar Irimia. Potrivit Președintelui Federației Asociațiilor Bolnavilor de Cancer, lipsa educației sanitare în rândul populației chiar și în cazul categoriilor avantajate din punct de vedere social și economic, generează o trecere cu vederea a simptomelor și adesea, prezentarea tardivă la medic. Mai mult, categoriile vulnerabile cu acces scăzut la servicii medicale, înfruntă riscuri crescute în acest sens.

Diagnosticarea timpurie a afecțiunilor pulmonare este esențială pentru managementul eficient al acestora, iar investigații precum spirometria, radiografia toracică, tomografia computerizată și analize de sânge specifice, joacă un rol foarte important în identificarea afecțiunilor pulmonare și în stabilirea unui plan de tratament adecvat. Tratamentul afecțiunilor pulmonare poate implica terapii medicamentoase, kinetoterapie, oxigenoterapie sau, în cazurile mai grave, intervenții chirurgicale. Exitinderea demersurilor la nivel național în vederea prevenției cancerului bronho-pulmonar capătă o importanță majoră. În plus, promovarea unui stil de viață sănătos, alimentație echilibrată și exercitiu fizic regulat, creșterea gradului de constientizare cu privire la factorii de risc ai afecțiunilor pulmonare, precum fumatul, expunerea la poluanți și infecțiile respiratorii, dezvoltarea infrastructurii medicale, formarea continuă a specialiștilor din domeniul pneumologiei, reprezintă acțiuni complementare la fel de importante.

1Bristol-Myers Squibb. (n.d). Cancerul Pulmonar: Diagnostic și Tratament, Un Ghid Pentru Pacienți și Aparținători;

3Goeckenjan G. et al. Prävention, Diagnostik, Therapie und Nachsorge des Lungenkarzinoms Interdisziplinäre S3-Leitlinie der Deutschen Gesellschaft für Pneumologie und Beatmungsmedizin und der Deutschen Krebsgesellschaft.

4European Society for Medical Oncology. (2019). Cancerul de Plămân Fără Celule Mici: Ghidul pentru Pacienți [Online] Disponibil la https://www.esmo.org/content/download/303704/6040931/1/RO-Cancerul-de-Plaman-Fara-Celule-Mici-Ghidul-pentru-Pacienti.pdf [Accesat la 18.07.2022]

5International Agency for Research on Cancer (IARC). Monographs on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans, Volume 83. Tobacco Smoke and Involuntary Smoking. Lyon: World Health Organization, 2004.

6WHO. Air Quality Guidelines Global Update 2005. WHO Copenhagen 2006.

7US-EPA Environmental Protection Agency. Air Quality Criteria for Particulate Matter. EPA/600/P-99/D02bF. Washington: 2004.

8International Agency for Research on Cancer (IARC). Monographs on the Evaluation of Carcinogenic Risks to Humans, Volume 100C. Arsenic, Metals, Fibres and Dusts. Lyon: World Health Organization, 2012.

9Butz M. Beruflich verursachte Krebserkrankungen: Eine Darstellung der im Zeitraum 1978-2010 anerkannten Berufskrankheiten. 10., überarbeitete und ergänzte Auflage, 2012. Verfügbar unter: http:// publikationen.dguv.de/dguv/pdf/10002/berufl_krebs- 07-14-06.pdf. Abgerufen am 15. Juli 2015.

10SSK Strahlenschutzkommission. Band 66: Risiken ionisierender und nichtionisierender Strahlung. Veröffentlichungen der SSK, Bonn, 2011. ISBN 978-3-87344-168-2.

11Giuliani L et al. Human papillomavirus infections in lung cancer. Detection of E6 and E7 transcripts and review of the literature. Anticancer Res 2007; 27: 2697-2704.

12Ho JC,Wong MP, Lam WK. Lymphoepithelioma-like carcinoma of the lung. Respirology 2006; 11: 539-545.

13Subramanian J, Govindan R. Lung cancer in never smokers: a review. J Clin Oncol 2007; 25: 561-570.

14Schwartz AG, Yang P, Swanson GM. Familial risk of lung cancer among nonsmokers and their relatives. Am J Epidemiol 1996; 144: 554-562.