Dr. Bogdan Florea: bolile neurologice nu trec de la sine. Interviu
Dr. Bogdan Florea este medic primar neurologie în cadrul Centrului de Epilepsie și Monitorizare EEG din Cluj. A înființat prima și singura Rețea de Telemedicină în epilepsie din țară și a luat parte la proiecte și cercetări internaționale cu rezultate care au impact major în neurologie, dar și în domenii conexe. Aflăm de la dr. Florea cum putem avea grijă de creierul nostru și când este cazul să ne adaptăm stilul de viață pentru a fi sănătoşi.
Click!Sănătate: Ați realizat cercetări asupra pacienţilor în comă, care v-au condus spre descoperirea unei noi stări a creierului. Ce înseamnă, mai exact, această stare și care este impactul asupra informațiilor cunoscute în lumea medicală pe această temă?
Dr. Bogdan Florea: Privilegiul pe care l-am avut de a lucra în echipă cu profesorul Florin Amzica și cu Dr. Daniel Kroeger de la Universitatea din Montreal a fost ocazia din care am învățat cum creierul este capabil să funcționeze la niște regimuri de avarie mult peste cele mai pesimiste așteptări. Contribuția mea – prin EEG -, a fost una modestă în comparație cu eforturile depuse în studiile de laborator. Ce știm sigur însă, din 2013, de la publicarea acestei descoperiri în jurnalul PLOS, că linia izoelectrică a EEG-ului nu are aceeași semnificație fatală ca linia izoelectrică de pe EKG. Un cortex „silențios” nu înseamnă că lupta este iremediabil pierdută. Structuri profunde cerebrale continuă să funcționeze și încearcă oarecum să „repornească” circuitele defecte, îndeosebi spre cortex.
2. Care ar fi implicațiile acestei descoperiri asupra învățării și memoriei, asupra neuroplasticității cerebrale? Ce tip de pacienți ar putea beneficia și prin ce metode?
Descrierea modelului de funcționare a legăturilor dintre hipocamp și cortex, din articolul menționat, este valabilă și pentru detalierea proceselor necesare tuturor funcțiilor cognitive: atenție, concentrare, memorie și învățare. Ne-am explicat astfel și de ce tulburări ale circuitelor „profunde” din creier sunt generatoare de tulburări ale cogniției. Coma nu este chiar modelul ideal de somn și de regenerare a creierului, așa cum știm. Dar neuronii hipocampali sunt în mod cert extrem de activi în procesele descrise, dovedind inclusiv fenomenele de neuroplasticitate și de sinaptogeneză.
Pacienții aflați în comă, la care EEG-ul înregistrează linie izoelectrică, pot avea în anumite condiții de păstrare a perfuziei cerebrale, o activitate chiar foarte intensă în structurile subcorticale (thalamus, hipocamp, hipotalamus), lucru care ne face să regândim definirea noțiunii de moarte cerebrală. Aprofundarea unei come cu ajutorul anestezicelor, sub monitorizarea medicului, poate aduce la lumină această activitate electrică pe cortex (NIU COMPLEX) și invită medicii și pacientul să lupte pentru recuperare.
Click!Sănătate: Care sunt afecțiunile neurologice pe care le poate declanșa stresul?
Dr. Bogdan Florea: Stresul înseamnă două lucruri: scăderea imunității (prin creșterea cantității de cortizol seric) și tulburări severe ale axului neuro-endocrin. De aici, foarte multe scenarii: hipertensiunea arterială și vasoconstricția la toate nivelurile, accidente vasculare cerebrale; aş insista aici, pentru tinerii care ne citesc, pe tulburările de somn și mai ales burn-out, o noțiune aparent cu iz mai mult teoretic. Nu este deloc așa, vedem tot mai mulți pacienți în pragul burn-out sau chiar în profund burn-out, care se confruntă cu scăderea tuturor capacităților neurocognitive, tulburări de comportament, ineficiență la locul de muncă, irascibilitate în mediul familial, tulburări de dinamică sexuală, atacuri de panică – toate aparent „din senin”.
Click!Sănătate: Care sunt simptomele care ar trebui să ne trimită la neurolog?
Nu putem înșirui semne și simptome atotcuprinzătoare, dar merită amintite măcar grupele de manifestări care invită pacienții să consulte un neurolog: orice deficit motor (mai lent sau mai brusc instalat), tulburări ale stării de conștiență (mai ușoare, cum ar fi o senzație de rupere de realitate, de blocare a activității în desfășurare sau pierderea stării de conștiență), amorțeli, dureri la nivelul membrelor superioare, inferioare sau cefalee. Din păcate, noi ca popor suntem convinși că ne bucurăm, nativ, de o minunată stare de sănătate, obișnuim să spunem „lasă că trece” și mergem mai târziu la medic. Afecțiunile neurologice nu trec de la sine.
Click!Sănătate: Există controale neurologice de screening neurologic, care pot fi făcute la anumite intervale sau vârste?
Dr. Bogdan Florea: Este foarte greu, dacă nu chiar imposibil, să organizezi acțiuni de screening pe mari mase de pacienți; în neurologie este important ca diagnosticul să fie pus cât mai timpuriu cu putință. Cu alte cuvinte, la apariția primelor semne și simptome să nu așteptăm, ci să solicităm un consult de specialitate.
Click!Sănătate: Care sunt cele mai frecvente cauze pentru care pacienţii vă solicită?
Dr. Bogdan Florea: Pacienții care trec pragul cabinetului vin, în mod special, pentru aceste situații medicale: epilepsia, tulburările de somn, stări de conștiență alterată și burn out. Poate și prin prisma faptului că am aprofundat domeniile menționate anterior mai aplicat și mai mult.
Click!Sănătate: Cât de mult contează stilul de viaţă în apariţia bolilor neurologice?
Dr. Bogdan Florea: Enorm. Spun tuturor pacienților că sănătatea are două axiome. În primul rând, este un dar de la Dumnezeu. Fiecare dintre noi l-a primit la naștere și ni se pare că este un dar care ni se cuvine de drept. În al doilea rând, este o investiție continuă. Vă invit să prețuim ce avem. Sunt lucruri care țin de resurse, dar și lucruri care țin de educație și de voință. Haideți măcar pe acestea din urmă să le facem.
Click!Sănătate: Care sunt cele mai benefice lucruri pe care le putem face pentru a păstra bunăstarea creierului?
Dr. Bogdan Florea: Somnul este cel mai important. Eu întreb întotdeauna pacienții cum dorm. Veți fi uimiți câtă lume se plânge de un somn fragmentat, ineficient, superficial. Obiceiurile alimentare și sportul sunt al doilea lucru important de care este necesar să ținem cont. Echilibrul dintre muncă, odihnă activă și somn este vital.
Click!Sănătate: Ce efect are folosirea intensă a tehnologiei (telefoane etc.) asupra creierului?
Dr. Bogdan Florea: Of, of. Pe cât de mult ne ajută, pe atât de mult rău ne și fac. Lucrurile pe care nu ni le imaginam în urmă cu 20 de ani, au devenit acum la îndemână și comode, vedeți cantitatea enormă de informații la care avem acces. Însă nimic nu poate înlocui lectura, calculul matematic susținut, sinteza! Pentru tinerii și copiii noștri, tehnologia este dovada că epoca lui ACUM este peste tot în jurul nostru. Fragmentarea în gândire, saltul de la o noțiune la alta, „ciupituri de creier” cum le spun eu, care descarcă repetat și facil cuante de serotonină, ne fac plăcere pentru moment, ne fac să pierdem contactul cu noi înșine și cu alții. Copiii noștri nu înțeleg de ce trebuie să aștepte două ore ca să gătească mama, pentru că ei pe telefon pot comanda online mâncarea, ACUM, și, cu toate acestea, se mai și supără că trebuie să aștepte 12 minute pentru livrare.
Click!Sănătate: Care sunt proiectele la care lucrați acum?
Dr. Bogdan Florea: Sunt două direcții în care îmi direcționez energia momentan. Rețeaua de telemedicină în epilepsie – care a ajuns în această vară în 13 centre de epilepsie și monitorizarea EEG – care a ajuns în tot atâtea orașe din țară. Este deja la dispoziția a peste 300.000 de persoane cu epilepsie din România, dar din păcate se vorbește atât de puțin despre acest lucru extraordinar. Ideal ar fi ca în fiecare municipiu reședință de județ să existe câte un centru dedicat luptei împotriva epilepsiei. Lucrăm, totodată, și pentru înființarea unui centru de sprijin psihologic pentru adolescenții care află diagnosticul de epilepsie, dar și de sprijin psihologic pentru părinții care află acest diagnostic pentru copiii lor.
Al doilea proiect aflat în derulare, și care nu se adresează pacienților cu afecțiuni cunoscute, este dedicat mai degrabă celor care depun muncă intelectuală și doresc să performeze în activitățile lor. Neurosense și Brain Performance Enhancement Project se adresează oamenilor care activează din punct de vedere profesional în domenii precum IT, banking, resurse umane, jurnalism, management, și are două etape: prima țintă, de diagnostic, este identificarea pragului de apropiere de starea de epuizare intelectuală, burn out, cu avertizarea din timp că lucrurile nu merg bine. Oamenii care merg la un regim de epuizare, au nevoie fie de un mecanism de protecție și de alarmare obiectivă când sunt deja ineficienți. A doua etapă este terapeutică, prin soluții non-farmaceutice sau foarte puțin farmaceutice de revenire din starea de neurastenie sau de burn out. Cum facem ca un somn de 5 ore să fie la fel de eficient ca unul de 8 ore? Cum să dormi cât mai odihnitor cu putință fără să te trezești des? Cum facem ca într-un interval de timp bine definit să fii extrem de atent, creativ, receptiv și maxim de eficient la provocări intense la locul de muncă? Lucrăm să găsim răspunsuri la toate aceste întrebări.
CV
Dr. Bogdan Florea, medic primar neurolog, Cluj-Napoca.
Membru în:
Societatea Română de Neurofiziologie Electrodiagnostică
Societatea Română de Neurologie
Societatea de Neuropatie Diabetică
Societatea pentru Studiul Neuroprotectiei și Neuroplasticității
Asociația de Podiatrie
Liga Internațională împotriva Epilepsiei
