Simptome ale sânilor care nu trebuie trecute cu vederea

Din adolescenţă şi până la vârsta a treia, la nivelul sânilor femeilor pot să apară diverse modificări, sub influenţa unor factori precum hormonii, sarcina şi greutatea corporală. În vreme ce unele schimbări sunt normale, altele ar trebui să atragă atenţia asupra unor boli.

De la apariţa ciclului menstrual şi până la încetarea acestuia (menopauză), sânii sunt supuşi unor manifestări sau schimbări, iar multe dintre ele sunt lipsite de semnificaţie patologică. Printre acestea se numără tumefierile uneori dureroase de dinaintea menstruaţiei. Sunt însă şi multe simptome anormale, de aceea, orice femeie trebuie să fie atentă la modificările care apar la nivelul sânilor şi îşi facă regulat controalele senologice (ecografie şi/sau mamografie) pentru a depista din timp cancerul de sân.

Citeste si: Dr. Claudia Teodorescu: <<Cancerul mamar începe să doară doar în faze avansate>>

Ce arată durerile de sâni

În jur de 70% dintre femei se confruntă, la un moment dat, cu durerile de sân (mastodinie). Această durere poate apărea la unul sau la ambii sâni, fiind însoţită adesea de senzaţia de tensiune, de arsură sau junghi. În alte cazuri, poate iradia axilar, spre membrul superior şi chiar spre baza gâtului. La femeile tinere, adesea, mastodinia debutează înaintea menstruaţiei. Se succede ciclic, are cauze hormonale şi apare la ambii sâni. În schimb, durerea care nu are legătură cu ciclul menstrual afectează, de regulă, un singur sân. Poate fi prezentă şi în sarcină, înainte şi în timpul menopauzei, mai ales dacă se administrează tratamente de substituţie hormonală.

Durerea mamară poate să apară şi din cauza unor chisturi, traume, infecţii ale sânilor ori când se administrează anticoncepţionale orale sau tratamente pentru infertilitate. Durerea accentuată resimţită înaintea menstruaţiei poate fi pusă şi pe seama mastozei chistice sau a displaziei mamare, o modificare benignă a glandei sânului. Aceasta apare pe fondul unui dezechilibr hormonal. Durerea de sâni poate însoţi cancerul mamar foarte rar, mai ales în stadii avansate.

Scurgerile mamare: când sunt normale şi când nu

În alăptare, secreţia laptelui este, evident, normală. Sub influenţa prolactinei, hormon responsabil de declanşarea şi menţinerea secreţiei lactate, este asigurat laptele atât de necesar pentru hrănirea şi dezvoltarea copilului. În afara sarcinii, secreţiile sânilor (galactoree), care pot apărea la unul sau la ambii sâni spontan sau când sânii sunt comprimaţi, nu sunt normale şi ar trebui să trimită orice femeie la medic. Aceste scurgeri pot fi asemănătoare laptelui sau pot avea nuanţe gălbui, verzi, maronii sau sângerii. Creşterea nivelului prolactinei în afara alăptării poate fi cauzată de afecţiuni precum adenomul hipofizar.

Roşeaţa şi iritaţiile pot fi cauzate de mastită

Mai ales femeile care alăptează pot face mastită, afecţiune de origine inflamatorie sau infecţioasă. Mastita este însoţită de durere mamară, de senzaţia de presiune locală, roşeaţă, căldură şi de iritaţia mamelonului. De asemenea, mai pot apărea dureri de cap şi/sau articulare, febră, frisoane, mărirea ganglionilor axilari. La femeile care alăptează, examenul clinic este suficient pentru a pune diagnosticul de mastită. La cele care nu alăptează, este nevoie de analize şi teste suplimentare.  

Atenţie la modificările specifice cancerului mamar!

Anumite modificări pot fi sugestive pentru cancerul de sân, de aceea nu trebuie neglijate. Mergi la medic dacă observi: noduli palpabili nedureroşi cu suprafaţa neregulată, creşterea asimetrică a consistenţei sânului, retracţia mamelonului sau a unei porţiuni de la acest nivel, deformarea unui sân, roşeaţă, ulceraţie, aspect de coajă de portocală, iritaţii în jurul mamelonului, denivelări de pe suprafaţa sânului şi secreţii mamelonare.

INFO

În unele cazuri, simptomele cancerului de sân pot lipsi. De aceea, ecografia şi mamografia trebuie făcute conform indicaţiilor medicului.

SFATUL SPECIALISTULUI

Dr. Mihaela Bărbulescu, medic primar radiologie şi imagistică medicală, Centrul Medical Provita, Bucureşti

Vârsta de 40 ani devine referinţă obligatorie în parcurgerea unui control senologic. Semnele şi simptomele identificate ca anomalii funcţionale nu ar trebui ignorate. Scurgerea mamelonară anormală, mamelonul retractat, o zonă de piele cu aspect de coajă de portocală, durerile în axilă - devin argumente serioase pentru a accesa opţiuni medicale complexe de investigare şi diagnosticare. Până la vârsta de 40 ani se recomandă ecografia mamară (foloseşte ultrasunete, nu este invazivă, este uşor de realizat), respectiv, peste vârsta de 40 ani se accesează mamografia şi în secundar ecografia, la indicaţia medicului imagist senolog.