Actriţa Shannon Doherty (48 de ani), cunoscută ca Brenda din celebrul serial „Beverly Hills 90210“, a dezvăluit recent că suferă de cancer terminal, la 3 ani de la remisia tumorii mamare. De ce apare şi cum putem recunoaşte semnele cancerului?

Shannon Doherty, 48 de ani, suferă de cancer mamar în stadiu 4

De ce este crucială autoexaminarea sânilor, care sunt categoriile de persoane care prezintă risc să sufere de cancer de sân? Dr. Claudia Teodorescu, medic primar radiologie cu competenţe în senologie imagistică a oferit răspunsuri la întrebările care îngrijorează orice femeie.

Care sunt factorii dovediţi implicaţi în apariţia cancerului de sân?

Cauzele exacte ale apariţiei cancerului mamar nu sunt cunoscute, însă există mai mulţi factori de risc care influenţează şansele de a dezvolta cancer de sân: înaintarea în vârstă (cu cât o femeie înaintează în vârstă, cu atât cresc şansele de a dezvolta această boală; statisticile arată că peste 80% din cancerele de sân apar la femeile care au trecut de vârsta de 50 de ani – după menopauză), factorii genetici (femei ale căror rude au avut sau au cancer de sân ori cancer de ovare, prostată şi chiar colon, stomac sunt mai susceptibile de a dezvolta această boală). Aproximativ 5%-10% dintre cazurile de cancer de sân sunt ereditare. Femeile care poartă genele BRCA1 şi BRCA2 au un risc mult mai mare de a dezvolta cancer la sân şi/sau cancer ovarian. Aceste gene pot fi moştenite), istoricul de cancer la sân (femeile care au avut cancer de sân, chiar şi forme neinvazive, sunt mai susceptibile de a dezvolta boala din nou, comparativ cu femeile care nu au antecedente de cancer la sân), leziuni mamare cu risc (femeile care au avut anumite tipuri de leziuni mamare benigne, de exemplu hiperplazie ductală atipică sau carcinom lobular in situ, sunt mai susceptibile de a dezvolta cancer mai târziu pe parcursul vieţii),  ţesutul mamar dens (femeile cu ţesut mamar dens au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân), expunerea la estrogen pe o perioadă mai lungă (femeile care au avut prima menstruaţie mai devreme sau au intrat în perioada de menopauză mai târziu decât media au un risc mărit de cancer de sân), obezitatea (cele care au devenit supraponderale după menopauză pot avea un risc mărit). Studiile arată că femeile obeze aflate la menopauză au un nivel mai ridicat de estrogen, de unde rezultă şi riscul mare. Alţi factori sunt: consumul de alcool (cu cât o femeie consumă o cantitate mai mare de alcool în mod regulat, cu atât creşte riscul de a dezvolta această boală), expunerea la radiaţii (persoanele care au fost tratate prin iradiere în zona toracică pentru un cancer în copilărie au un risc mai mare de a dezvolta cancer de sân), terapia hormonală (ambele forme de terapii hormonale – combinate estrogen + progesteron sau care conţin doar estrogen – pot creşte riscul unei femei de a face cancer de sân. Terapiile hormonale combinate determină un risc mai mare. Pe lângă aceşti factori, trebuie menţionaţi şi factori generali: cei emoţionali şi expunerea la stres.

Ce modificări ale sânului trebuie să îngrijoreze orice femeie?

Cancerul mamar nu doare decât în faze avansate. De aceea, este important să ştim să observăm orice modificare, uneori minimă, la nivelul sânilor şi să nu o ignorăm. Am paciente care spun că au simţit demult că au un nodul la sân, dar dacă nu le-a „deranjat“, nu au mers să vadă despre ce e vorba; acestea ajung foarte târziu la medic, când şansele lor reale de vindecare sunt mult mai mici.

Principalele semne pe care le poţi identifica chiar şi singură, în timpul autoexaminării lunare, sunt: 1. nodul palpabil nedureros cu suprafaţa neregulată, dură (cel mai frecvent), de obicei fixat, imobil, uneori mobil (mai ales iniţial); 2. creşterea asimetrică a consistenţei sânului în totalitate sau într-o anumita zonă; 3. deformări ale unui sân; 4. scurgeri mamelonare (mai ales cele unilaterale, spontane, hemoragice sau incolore); 5. retracţia pielii la nivelul unei mici zone a sânului; 6. roşeaţă sau ulceraţie tegumentară; 7. retracţia recentă a unui mamelon; 8. roşeaţă sau ulceraţie a mamelonului; 9. adenopatii (formaţiuni) axilare nedureroase; 10. durere în punct fix (foarte rar).

La ce interval de timp trebuie ca o femeie să îşi verifice sănătatea sânilor şi prin ce metode de examinare?

Metodele de examinare ale sânilor pentru femeile cu risc obişnuit sunt urmatoarele: a) autoexaminare lunară, după menstruaţie, la femei peste 20 ani; b) ecografie mamară – bianual pentru pacientele 20-30ani; c) ecografie mamară, anual pentru pacientele 30-40 ani; d) mamografie, bianual, pentru femeile peste 40 ani, completată, dacă este cazul (dacă sânii au structură densă sau se evidenţiază modificări), de ecografie mamară; e) ecografie mamară în anul în care nu se efectuează mamografie; f) examen de rezonanţă magnetică – în cazuri selectate, după mamografie şi ecografie mamară

Intervalul de timp, ca şi investigaţiile recomandate pot fi diferite în cazul unor femei cu noduli deja cunoscuţi sau cu antecedente de cancer de sân.

În cazul depistării unor modificări suspecte, este nevoie de puncţii biopsie şi examen histopatologic, pentru a certifica sau a infirma diagnosticul respectiv. Puncţiile biopsie se efectuează sub ghidaj ecografic (în majoritatea cazurilor) sau sub ghidaj mamografic, stereotaxic (în cazul modificărilor vizibile doar mamografic).

Multe femei se tem de mamografie, de teama iradierii? Ce le transmiteţi?

Mamografia este o metodă de examinare a sânilor ce se bazează pe raze X, deci, într-adevăr, iradiază. Dar este demonstrat că riscul de a declanşa boli la nivelul sânilor este minim. În schimb, mamografia este singura metodă de screening demonstrată ca eficientă pentru screeningul de cancer de sân pentru populaţia feminină în toată lumea, reuşind să scadă mortalitatea prin cancer de sân cu 30% în ţările unde a fost implementată.

Pe de altă parte, iradierea la o mamografie este echivalentă cu cea pe care o „încasăm” la un zbor de câteva ore cu avionul. La asta cred că nu se gândeşte nimeni, pentru că zborul înseamnă de obicei ...vacanţă.

Există un mit care spune că femeile care fac copii sunt mai ferite de riscul de a fi depistate cu cancer mamar. Adevărat?

Este adevărat, cu condiţia ca prima sarcina să fie la vârstă tânără, pânâ în 25 de ani. De asemenea, alăptarea este un fapt benefic, ce scade riscul de cancer mamar.

Şi despre pilulele contraceptive şi antiperspirante se spune că favorizează apariţia bolii...

Pilulele contraceptive luate pe termen lung cresc într-adevăr riscul de cancer mamar, ca şi tratamentul hormonal de substituţie administrat la femeile în prag de menopauză. Despre antiperspirante, nu pot să vă certific nimic, întrucât acestea nu sunt menţionate în cărţile de specialitate ca factori de risc.

Ce rol are factorul hormonal în apariţia bolii?

Prezenţa hormonilor ovarieni, deci a ciclului menstrual, pe o perioada mai lungă reprezintă un factor de risc pentru cancerul mamar. Cu alte cuvinte, debutul menstruaţiei la o vârstă cât mai tânără şi menopauza târzie determină un risc crescut. Acelaşi efect îl au şi tratamentele hormonale pe termen lung, contraceptivele, tratamentele de substituţie hormonală şi chiar tratamentele hormonale efectuate înainte de procedurile de fertilizare (deşi pe durate scurte, sunt mult mai agresive- de aceea recomand un examen al sânilor înainte de a începe acest tip de tratamente).

Cancerul de sân este considerat un tip de cancer curabil, cu o rată de supravieţuire de aproape 90%, dacă este descoperit în stadii incipiente. Ce procent de românce ajunge în acest stadiu la doctor?

Din păcate, procentul de paciente care ajung la diagnostic într-un stadiu incipient este foarte mic în România, din lipsa unui program de screening naţional pentru cancerul de sân. Cancerele incipiente (adică fie forme invazive de dimensiuni milimetrice, fie cancere in situ) sunt descoperite la examene de rutină. De aceea, este foarte important să facem aceste examene periodic, la un interval în general de 1 an. Este important să facem controalele la medici specializaţi şi cu aparatură performantă.

Care este rata de supravieţuire în funcţie de stadiul bolii?

Rata de supravieţuire la 5 ani reprezintă procentul din populaţie care este în viaţă la 5 ani după diagnosticul de cancer. În cazul femeilor cu cancer mamar, această rată de supravieţuire este în medie de 89.7%, neţinând cont de stadiu şi subtip de cancer. Pe stadii, rata de supravieţuire la 5 ani la femeile cu cancer de sân sunt extrem de variabile: în stadiile 0 şi 1 – 99-100%, în stadiu 2 – 93%, în stadiu 3 – 72%, iar în stadiul 4 – 22%. *date NCI- National Cancer Institute, USA; aceste date sunt valabile pentru SUA, unde procentul general de supravieţuire la 5 ani este mai mare decât în majoritatea ţărilor).

Când se poate spune că un cancer de sân este vindecat?

Deşi cancerul de sân se tratează şi se vindecă în foarte multe cazuri, totuşi dacă luăm cazul unei anumite persoane diagnosticate cu această boală este foarte greu să spunem la un moment dat când aceasta este definitiv vindecată. Uneori, pot să treacă foarte mulţi ani până la apariţia unei recidive.

Ce pot face femeile pentru a preveni cancerul de sân?

Recomand din suflet 2 lucruri: adoptarea unui stil de viaţă sănătos, cu regim alimentar echilibrat şi mişcare fizică regulată, şi controale medicale de rutină, ce permit un diagnostic la timp. Controlul trebuie să fie efectuat la un medic cu experienţă în examinarea sânilor şi preferabil într-un centru specializat, cu aparatură performantă, pentru că vorbim despre un diagnostic de fineţe. Dorim să depistăm în fază incipientă această boală şi acest lucru necesită expertiză, dedicaţie şi dotare.

Ce consideraţi că este necesar să se facă pentru ca femeile din România să conştientizeze necesitatea prevenţiei bolii?

Dr. Claudia Teodorescu, medic primar radiologie cu competenţe în senologie imagistică:

Cred ca ar fi utile informări şi campanii de masă, inclusiv în zona rurală, în mass-media (presă scrisă, online şi TV), pe stradă sau în mijloacele de transport în comun. Cred că medicii de familie ar trebui să fie mai bine informaţi pentru a trimite femeile la controale de rutină şi pentru a îndruma femeile la control de specialitate la cel mai mic semn de suspiciune.