Microbiomul intestinal ar putea arăta semnele demenței mai devreme decât alte teste
Medical News Today trece în revistă patru studii recente privind depistarea precoce a bolii Alzheimer prin metode alternative scanărilor cerebrale: un test de sânge bazat pe modificările microbiomului intestinal și alte trei bazate pe proteinele tau, beta-amiloid și diferitele lor forme.
Axa Stomac-creier contează și în apariția demenței. Foto: Shutterstock.
Biomarkerii proteici ar putea indica un declin cognitiv mai rapid
Un studiu publicat în The Lancet în mai 2026 a analizat posibilitatea utilizării testelor de sânge bazate pe biomarkeri pentru identificarea semnelor timpurii ale declinului cognitiv la adulți cu vârste între 53 și 69 de ani, care nu aveau un diagnostic de demență.
Cercetătorii au analizat datele a aproximativ 1.300 de participanți din studiul american CARDIA (Coronary Artery Risk Development in Young Adults).
Aproximativ 6% dintre participanți prezentau niveluri crescute în sânge ale proteinelor tau și beta-amiloid. Cinci ani mai târziu, aceleași persoane au înregistrat un declin cognitiv mai accentuat comparativ cu participanții care nu aveau valori crescute ale acestor proteine.
Într-un interviu acordat anterior publicației Medical News Today, Megan Glenn, PsyD, neuropsiholog clinician în cadrul Center for Memory and Healthy Aging de la Hackensack Meridian Neuroscience Institute, care nu a participat la studiu, a declarat:
„Știm de mult timp că modificările cognitive subtile și markerii biologici, în special acumularea de amiloid, încep să apară cu zeci de ani înainte ca un pacient să îndeplinească criteriile pentru un diagnostic oficial de demență.”
Ea a adăugat: „Căutăm de mult timp metode accesibile prin care să detectăm aceste prime semne în faza «preclinică», astfel încât să putem interveni mai devreme, iar acest studiu reprezintă un pas important către transformarea depistării precoce într-o metodă accesibilă pentru populația generală.”
Un test de sânge ar putea prezice demența la femei cu până la 25 de ani înainte de apariția simptomelor
Un studiu de cohortă care a inclus 2.766 de femei vârstnice, publicat în JAMA Network Open în martie 2026, a constatat că proteina tau fosforilat 217 din plasmă (pTau217) poate ajuta la estimarea riscului de demență cu până la 25 de ani înainte de apariția simptomelor.
La începutul studiului, participantele nu prezentau probleme de memorie sau alte tulburări cognitive. Pe parcursul unei perioade de urmărire cuprinse între 1 și 25 de ani, cele 1.311 participante care aveau niveluri mai ridicate de pTau217 au dezvoltat ulterior declin cognitiv ușor sau demență.
Studiul a evidențiat o asociere între nivelurile crescute de pTau217, apariția demenței și factori precum vârsta și predispoziția genetică. De exemplu, persoanele purtătoare ale genei APOE ε4 și cele cu vârsta peste 70 de ani au prezentat un declin cognitiv mai pronunțat.
Cu toate acestea, deși astfel de biomarkeri ar putea ajuta la estimarea riscului cu mulți ani înainte de apariția simptomelor, sunt necesare cercetări suplimentare.
Ebrahim Zandi, PhD, profesor asociat de imunologie și terapii imune la University of Southern California, care nu a participat la studiu, a subliniat anterior câteva dintre limitările acestuia:
„Cohorta a fost alcătuită exclusiv din femei aflate în postmenopauză și de vârstă înaintată, ceea ce limitează aplicabilitatea rezultatelor la bărbați sau la persoanele mai tinere.”
El a adăugat: „Deși studiul a analizat subgrupuri rasiale și influența unor factori modificatori, numărul participanților din grupurile minoritare a fost mai redus, iar datele privind gena APOE nu au fost disponibile uniform pentru toate grupurile. Acest lucru ridică întrebări importante privind valorile de referință ale biomarkerilor și performanța lor în populații diverse.”
Modificările biomarkerilor ar putea identifica declinul cognitiv înainte ca acesta să fie vizibil la scanările cerebrale
Într-un studiu publicat în Nature Communications în aprilie 2026, cercetătorii au descoperit că biomarkerul pTau217 ar putea detecta semnele declinului cognitiv mai devreme decât investigațiile imagistice, precum tomografia cu emisie de pozitroni (PET), utilizată în mod obișnuit pentru diagnosticul demenței.
Studiul a urmărit timp de aproximativ opt ani un grup de 317 adulți cu vârste cuprinse între 50 și 90 de ani, care nu prezentau probleme de memorie sau de gândire la începutul cercetării.
Participanții care aveau niveluri mai ridicate de pTau217 încă de la început au prezentat ulterior un declin cognitiv mai rapid.
De asemenea, cercetătorii au observat că valorile crescute ale acestui biomarker erau asociate cu o acumulare mai mare de beta-amiloid, proteină despre care specialiștii consideră că reprezintă una dintre principalele cauze ale bolii Alzheimer.
Autorul principal al studiului, Hyun-Sik Yang, a explicat într-un interviu acordat anterior publicației Medical News Today:
„Există deja două teste de sânge pentru pTau217 aprobate de FDA și utilizate în practica clinică. Pe măsură ce se acumulează tot mai multe date, testele de sânge, în special cele pentru pTau217 par să fie la fel de performante sau chiar superioare analizelor lichidului cefalorahidian și prezintă o concordanță excelentă cu rezultatele investigațiilor PET pentru beta-amiloid.”
Legătura dintre intestin și creier ar putea indica un declin cognitiv timpuriu
Cercetători de la University of East Anglia, din Regatul Unit, au studiat relația dintre boala Alzheimer și metaboliții produși de microbiomul intestinal (MDM), produși reziduali rezultați din activitatea bacteriilor intestinale. Rezultatele au fost publicate în revista Gut Microbes.
Studiul a analizat probe de sânge și de scaun provenite de la 15 adulți cu vârsta de peste 50 de ani. Unii participanți nu prezentau semne de afectare cognitivă, în timp ce alții aveau deficit cognitiv ușor sau probleme subiective privind memoria și funcțiile cognitive.
Cu ajutorul tehnicilor de învățare automată (machine learning), cercetătorii au analizat 33 de metaboliți identificați în probe.
Ei au constatat că persoanele cu deficit cognitiv ușor sau subiectiv aveau niveluri mai scăzute ale unor metaboliți cu rol neuroprotector, care contribuie la sănătatea creierului.
Aceleași persoane prezentau și niveluri crescute ale unui metabolit citotoxic numit sulfat de indoxil, ceea ce sugerează că scăderea metaboliților neuroprotectori sau creșterea celor citotoxici ar putea reprezenta un semn al declinului cognitiv.
Într-un interviu acordat anterior publicației Medical News Today, Dr. Dung Trinh, medic internist în cadrul MemorialCare Medical Group și director medical al Healthy Brain Clinic din Irvine, California, care nu a fost implicat în studiu, a comentat rezultatele:
„Studiul sugerează că un grup restrâns de metaboliți din sânge, influențați de alimentație și de microbiomul intestinal, ar putea ajuta la identificarea persoanelor care prezintă modificări cognitive foarte timpurii. Acest lucru este promițător, deoarece avem nevoie de metode mai puțin invazive pentru depistarea precoce a riscului.”
El a atras însă atenția și asupra limitărilor cercetării:
„În același timp, acesta a fost un studiu relativ mic și transversal, ceea ce înseamnă că evidențiază doar o asociere, fără a demonstra că acești markeri pot prezice în mod fiabil cine va dezvolta ulterior demență.”
Sursa: Medical News Today
