De ce este implicat microbiomul intestinal în apariția bolilor? Explică medicul primar nutriție și boli metabolice Adrian Copcea

Microbiomul uman este compus din 500-1000 de specii de bacterii şi alte microorganisme, majoritatea cu sediul în colon, dar cu teritorii importante şi în jejun şi ileon, cântărind 1-2 kilograme la un om sănătos scrie medicul primar Adrian Copcea, medic primar diabet, nutriţie, boli metabolice pe blogul său, adriancopcea.com

Microbiomul poate fi cheia medicinei viitorului. Foto: Shutterstock

Potrivit medicului, microbiomul împreună cu mucoasa intestinală reprezintă un veritabil şi imens organ cu funcţii digestive, imune, metabolice format din organisme simbiotice , care trăiesc în armonie cu organismul gazdă. Rolurile acestui sistem sunt multiple, de la rolul principal de digestie şi apărare imună, prin degradarea unor componente din alimentaţie, inclusiv a substanţelor toxice, la sinteza de vitamine (vitamine de grup B şi vitamina K) şi adaptarea la mediu.

„Numeroase efecte benefice punctuale încă se descoperă. Disfuncţia microbiomului (disbioza) este implicată în numeroase patologii, inclusiv diabetul, obezitatea, boli digestive, imune, infecţioase etc. Funcţionarea defectuoasă a microbiomului reprezintă o linie de apărare slăbită şi o vulnerabilitate a adaptării la mediu, mergând de la modificări ale permeabilităţii intestinale (“sindromul de intestin permeabil”, leaky gut) la “descătuşarea” unor gene nocive, precum genele implicate în cancere.”, precizează medicul Adrian Copcea.

Microbiomul sănătos, probioticele şi prebioticele „Ştiinţa nu este, în prezent, capabilă să dea o definiţie microbiomului sănătos. Motivul principal este diversitatea indivizilor umani, la care se adaugă variaţiile temporale ale microbiomului în funcţie de alimentaţia individului, mediu, stil de viaţă, momentul analizei. Totuşi anumite repere există, spre exemplu diversitatea speciilor şi raportul dintre anumite familii de bacterii, de exemplu raportul dintre tipurile Bacteroidetes -Firmicutes. O diversitate redusă a speciilor (aşa numita alfa-diversitate) şi un raport crescut Firmicutes/Bacteroidetes sunt exemplele tipice de reper pentru un microbiom “nesănătos”, asociat mai frecvent cu obezitatea şi bolile metabolice, deşi nu toate datele converg în această direcţie”, scrie medicul Adrian Copcea.

Tehnologia permite în prezent identificarea şi cuantificarea speciilor microbiene, mergând până la evaluarea globală a metagenomului (totalitatea genelor speciilor aparţinând microbiomului), atât din probe clasice (scaun, secreţie vaginală) cât şi din sedii noi (de exemplu microbiomul pulmonar).

Intervenţiile pe microbiom nu sunt un capitol nou al medicinei sau nutriţiei. Probioticele şi prebioticele fac de mulţi ani parte din alimentaţia “funcţională” (alimente cu roluri benefice documentate în diferite funcţii ale organismului, precum digestia) şi sunt o tot mai importantă componentă a industriei alimentare şi a pieţei de suplimente.

Alimentele probiotice sau “cu probiotice” sunt cele care conţin bacterii vii (iaurt, kefir, murături, tempeh, kimchi, sauerkraut etc.) iar prebiotice sunt considerate acele componente alimentare care favorizează speciile “bune” ale microbiotei, în principal fibrele (amidonul rezistent la digestie, gume, pectine, inulină, fructooligozaharide etc.). Sursele mari de prebiotice sunt fructele şi legumele, leguminoasele (mazăre, fasole, năut, linte etc.) şi cerealele integrale, iar cea mai bună sursă o reprezintă versiunile crude (ceapă, usturoi, legume cu frunză verde, banane etc.) scrie medicul primar nutriție și boli metabolice Adrian Copcea pe blogul său

Citește și Simona Halep a suferit atacuri de panică și avea probleme de respirație