Mâncărimea pielii poate fi un semn de cancer?

Publicat:

În cele mai multe cazuri, mâncărimea persistentă are o cauză inofensivă. Totuși, uneori poate semnala prezența anumitor tipuri de cancer.

O mâncărime ocazională nu este, de regulă, un motiv de îngrijorare. De cele mai multe ori, este provocată de cauze obișnuite, precum pielea uscată sau alergiile.

În cazuri rare însă, o mâncărime care nu dispare poate fi asociată cu anumite forme de cancer. Uneori, chiar boala provoacă acest simptom, iar alteori tratamentele oncologice sunt cele care îl declanșează.

„Mâncărimea pielii nu este unul dintre cele mai frecvente simptome ale cancerului”, spune medicul oncolog Dr. James Isaacs. „Dar dacă persistă, este important să afli care este cauza.”

Ce tipuri de cancer pot provoca mâncărimi ale pielii?

Mâncărimea persistentă (pruritul) poate fi asociată cu mai multe tipuri de cancer. În plus, unele tratamente oncologice, în special imunoterapia, pot provoca mâncărimi intense.

„Probabil că acesta este cel mai frecvent efect secundar pe care îl întâlnesc la persoanele tratate prin imunoterapie”, spune Dr. Isaacs. „Mâncărimea poate afecta serios calitatea vieții și poate deveni o problemă importantă.”

Femeie care se scarpina - mâncărime FOTO Shutterstock

Mâncărimea care durează și nu are nicio explicație trebuie investigată. Foto: Shutterstock. 

Este recomandat să consulți un medic dacă mâncărimea este:

  • intensă;
  • răspândită pe suprafețe mari ale corpului;
  • persistentă;
  • însoțită de alte simptome, precum oboseală sau scădere inexplicabilă în greutate.

Dr. Isaacs explică ce tipuri de cancer sunt asociate cel mai frecvent cu acest simptom.

Cancerele de sânge

Unele celule canceroase din sânge pot elibera substanțe precum histamina, care irită terminațiile nervoase ale pielii și provoacă mâncărime.

Printre tipurile de cancer de sânge asociate frecvent cu pruritul se numără:

  • limfomul Hodgkin;
  • policitemia vera;
  • limfomul cu celule T;
  • limfomul cutanat primar cu celule B;
  • leucemia mieloidă acută.

Cancerele tractului digestiv

Tumorile localizate la nivelul aparatului digestiv pot bloca uneori căile biliare. În această situație, bilirubina, o substanță prezentă în bilă ,nu mai poate fi eliminată corespunzător din organism.

Creșterea nivelului de bilirubină poate provoca mâncărimi și icter (îngălbenirea pielii și a albului ochilor).

„Orice cancer digestiv care obstruează căile biliare poate determina acumularea bilirubinei”, explică Dr. Isaacs.

Acest lucru se poate întâmpla în cazul cancerelor:

  • căilor biliare;
  • vezicii biliare;
  • ficatului;
  • pancreasului.

Cancerul de sân

Există numeroase cauze ale mâncărimii la nivelul sânilor, iar cancerul este una dintre cele mai rare.

Două forme de cancer mamar pot provoca mâncărime sau modificări asemănătoare unei erupții cutanate:

  • cancerul mamar inflamator, o formă rară care afectează vasele limfatice ale sânului și produce modificări ale pielii;
  • boala Paget a sânului, care afectează pielea mamelonului.

„Dacă observi o zonă de pe pielea sânului care este persistent pruriginoasă, are un aspect neobișnuit sau este dureroasă, mergi la medic pentru un consult”, recomandă Dr. Isaacs.

Cancerul de piele

Unele forme de cancer de piele pot provoca mâncărime, însă acesta este rareori singurul simptom.

„O aluniță benignă nu ar trebui să provoace durere, sângerare sau mâncărime și nici să își modifice dimensiunea ori forma”, explică Dr. Isaacs.

În schimb, o aluniță canceroasă poate provoca mâncărime și poate avea următoarele caracteristici:

  • formă neregulată;
  • margini zimțate sau neregulate;
  • culori diferite în aceeași leziune;
  • dimensiuni mari.

Totuși, chiar dacă o aluniță nu provoacă mâncărime, este bine să fie evaluată de un medic dacă își schimbă aspectul.

Dr. Isaacs subliniază că melanomul, cea mai agresivă formă de cancer de piele, este și cea mai puțin probabilă să provoace mâncărime.

Cancerul metastatic

Cancerele metastatice pot provoca mai frecvent mâncărimi atunci când se răspândesc la nivelul ficatului sau al pielii.

Acest lucru poate apărea în cazul:

  • cancerului de sân;
  • cancerului pulmonar;
  • cancerului colorectal;
  • melanomului;
  • cancerelor digestive.

Cum îți poți da seama dacă mâncărimea este provocată de cancer?

Merită repetat: majoritatea cazurilor de mâncărime a pielii nu sunt cauzate de cancer.

Totuși, anumite caracteristici pot determina medicul să investigheze existența unei afecțiuni mai serioase.

Mâncărimea asociată cancerului:

  • persistă săptămâni sau chiar luni;
  • nu se ameliorează cu tratamentele obișnuite pentru piele;
  • apare fără o erupție cutanată vizibilă;
  • afectează suprafețe întinse ale corpului;
  • este însoțită de simptome precum oboseală, lipsa poftei de mâncare sau scădere inexplicabilă în greutate.

Cum se simte mâncărimea provocată de cancer?

Experiența diferă de la o persoană la alta.

Unii o descriu ca fiind:

  • profundă și foarte intensă;
  • însoțită de senzație de arsură sau de furnicături, ca și cum ceva s-ar deplasa sub piele;
  • mai intensă după baie sau după contactul cu apa;
  • continuă și greu de ignorat;
  • mai puternică pe timpul nopții.

Concluzie: nu ignora o mâncărime care persistă

Mâncărimea persistentă poate deveni extrem de supărătoare și îți poate afecta calitatea vieții. De multe ori, ea este semnul că organismul încearcă să îți transmită că ceva nu este în regulă.

În plus, mâncărimea excesivă poate fi provocată și de alte afecțiuni care necesită atenție medicală, precum:

  • alergii;
  • eczeme;
  • boli hepatice;
  • boli renale;
  • afecțiuni ale glandei tiroide;
  • reacții adverse la medicamente.

Dacă mâncărimea nu dispare, este recomandat să mergi la medic. Un consult și investigațiile potrivite pot exclude cancerul și alte afecțiuni serioase, dar și identifica adevărata cauză, astfel încât să primești tratamentul adecvat.

Sursa: Clinica Cleveland