Ce este prediabetul şi ce trebuie să faci pentru a nu face diabet

image

Multe persoane au prediabet fără să ştie. În absenţa unor modificări în alimentaţie, se poate ajunge la diabet.

Prediabetul este definit prin valori ale glicemiei mai mari decât cele normale, dar nu atât de mari încât să fie vorba despre diabet zaharat. Mai exact, este vorba despre alterarea glicemiei à jeun (pe nemâncate, cu valori între 110 - 125mg/dl) şi/sau scăderea toleranţei la glucoză (glicemia la 2 ore postprandial între 140-199 mg/dl), sau valoarea hemoglobinei glicate HbA1c între 5,7 - 6,4%.

Sunt mai mulți factori implicați în apariția prediabetului. Persoanele cu prediabet nu mai procesează zahărul (glucoză) din sânge în mod corespunzător. Prin urmare, zahărul se acumulează în sânge în loc să își îndeplinească funcția normală, de a alimenta celulele care alcătuiesc mușchii și alte țesuturi.

Când mâncarea este digerată, zahărul intră în circuitul sangvin. Trecerea zahărului din sânge în celulele corpului se face cu ajutorul unui hormon, insulină. Secreția de insulină scade pe măsură ce nivelul zahărului din sânge revine la normal. În prediabet, acest proces nu funcționează așa cum ar trebui. În loc să alimenteze celulele, zahărul se acumulează în sânge. Nivelul prea mare al glicemiei apare când pancreasul nu produce suficientă insulină sau când celulele devin rezistente la acțiunea acestui hormon, ori în ambele situații.

Vezi şi: Ai diabet de tip 2? Află ce te sfătuieşte medicul!

Consumă mai multe fibre

Compusul din alimentele majoritar vegetale, fibrele nu pot fi digerate de enzimele din tractul digestiv. Fibrele sunt foarte importante în digestie şi ajută la prevenirea unor boli precum cancerul colorectal. De asemenea, fibrele pot avea efect hipoglicemiant, prin scăderea absorbţiei de glucide. Printre vegetalele cu un conţinut mare de fibre, se numără: perele, căpşunile, avocadoul, merele, morcovii, sfecla, lintea, varza, fasolea, năutul, migdalele şi ovăzul. 

Redu porţiile

În general, suntem tentaţi să mâncăm mai mult decât avem nevoie. Ca să-ţi faci o idee, o porţie recomandată de carne este echivalentul, ca mărime, cu un pachet de cărţi de joc, iar una de peşte ceva puţin mai mare. O porţie de paste sau mălai este de 40 - 50 g înainte de fierbere, una de legume, năut sau alte leguminoase de 150 g după fierbere, porţia de cartof este de 100 - 150 g crud, iar cea de pâine este de 40 g. O porţie de fructe este reprezentată de 1 măr sau 1 portocală medie ori de 2 felii de ananas.   

Menţine o greutate normală

Dacă ai greutate în exces, este foarte important să încerci să slăbeşti. Pierderea în greutate are atât de multe beneficii pentru sănătate, inclusiv când vine vorba de prevenirea sau gestionarea diabetului. Slăbitul ajută la reducerea rezistenței la insulină, cu efecte benefice în prevenirea diabetului, dar şi în controlul bolii, la cei care au fost diagnosticaţi. În timpul activităţilor fizice, muşchii folosesc mai bine glucoza (zahărul din sânge) pentru energie.

Alege proteinele sănătoase

Printre multiplele roluri ale proteinelor se numără încetinirea ratei cu care carbohidraţii intră în sânge, iar acest lucru ajută la menţinerea glicemiei în echilibru. Este indicat să alegi proteinele sănătoase, adică pe cele din ouă, carne slabă, fasole, linte, năut, mazăre, lactate cu conţinut redus de grăsime.