Care sunt diferenţele dintre diabetul de tip 1 şi cel de tip 2

Este posibil să existe unele confuzii între cele două forme de diabet. Una dintre principalele diferenţe dintre cele două tipuri este că diabetul de tip 1 apare, în general, în copilărie sau în tinereţe, în vreme ce a doua formă are legătură cu stilul de viaţă şi se dezvoltă în timp, fiind adesea diagnosticat după 40 de ani.

image

Deși diabetul de tip 1 și cel de tip 2 au asemănări precum simptomele, există şi diferențe între cele două afecţiuni. Ceea ce trebuie reţinut este, indiferent de tipul bolii, diabetul este o afecţiune serioasă, care are complicaţii importante în cazul în care nu se respectă tratamentul recomandat de medic.

Citeşte şi: 5 complicatii ale diabetului de tip 2

„Termenul de diabet zaharat cuprinde mai multe boli care au în comun hiperglicemia - creșterea cantității de glucoză din sânge. Acest lucru se întâmplă atunci când pancreasul nu mai secretă suficientă insulină sau când corpul devine rezistent la acțiunea acesteia. Insulina este un hormon indispensabil vieții, care preia glucoza din sânge și o introduce în celulele corpului pentru a produce energie. Cauzele și mecanismele de producere a diabetului zaharat sunt numai parțial cunoscute și sunt extrem de variate în funcție de tipul de boală”, explică dr. Amalia Thury-Burileanu, medic primar diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Diabetul de tip 1 nu poate fi prevenit, spre deosebire de cel de tip 2

Diabetul de tip 1 este caracterizat prin reacția anormală a organismului îndreptată împotriva propriilor celule secretoare de insulină, reacție urmată de distrugerea acestora până aproape de dispariție. Boala apare pe un fond genetic predispozant, fiind favorizată de factori precum infecțiile virale (virusul rubeolei), unele toxine alimentare, introducerea timpurie a laptelui de vacă în alimentația sugarului. Boala este diagnosticată, de regulă, în copilărie sau la adulții tineri.

În diabetului de tip 2, există o secreție insuficientă de insulină, precum și un deficit în utilizarea acesteia (insulinorezistență). Există o predispoziție genetică în apariția acestei forme de boală. Totodată, afecţiunea este favorizată de alimentația bogată în grăsimi și zahăr, stres, sedentarism, obezitate. Adesea, diabetul de tip 2 este asociat cu sindromul metabolic (obezitate abdominală, nivel crescut de grăsimi în sânge, hipertensiune).

Diabetul de tip 2 este depistat mai ales după 40 de ani şi, spre deosebire de forma de tip 1, poate fi prevenit printr-un stil de viaţă echilibrat şi prin menţinerea unei greutăţi optime.

Au simptome comune

Ambele forme de diabet au simptome asemănătoare, informează diabetes.org.uk. Aceste manifestări includ: nevoia frecventă de a merge la toaletă, mai ales noaptea, setea intensă, oboseala accentuată, pierderea în greutate neintenţionată, vederea înceţoşată şi vindecarea greoaie a rănilor.

Citeşte şi: Ce trebuie să ştii despre terapia cu insulină

În diabetul de tip 1 este vitală administrarea de insulină

Ambele forme de boală nu pot fi vindecate, dar pot fi ţinute sub control cu ajutorul tratamentului şi al stilului de viaţă.

Diabetul de tip 1 mai este numit și insulinodependent, pentru că persoanele cu această boală trebuie să primească tratament cu insulină pentru a supraviețui.  Pentru tratarea diabetului de tip 2, este nevoie de tratament cu antidiabetice orale. Şi în diabetul de tip 2 se ajunge, după ani de evoluție a bolii, la necesitatea administrării tratamentului cu insulină, precum și atunci când această afecțiune este corelată cu probleme hepatice sau renale. „În cazul diabetului zaharat de tip 2, tratamentul are 3 principii. Este vorba despre scăderea insulinorezistenței, astfel încât insulina produsă să fie cât mai eficient folosită; creșterea insulinosecreției prin stimularea celulelor beta (care însă se vor epuiza mai repede în timp) și suplimentarea insulinei insuficiente, în una sau mai multe prize, pentru menținerea glicemiei pre- și post prandiale (la 2 ore după masă) în limite normale”, explică dr.  Doru Negru, medic primar diabet, boli de metabolism și nutriție.