Aceste simptome ar trebui să te trimită la cardiolog!
În epoca medicinei avansate și a accesului extins la informații despre sănătate, bolile cardiovasculare rămân totuși principala cauză de mortalitate la nivel mondial, fiind responsabile pentru aproximativ 33% din totalul deceselor. Mai precis, aproape 20,5 milioane de oameni își pierd viața anual din cauza lor, conform Federației Mondiale a Inimii. Cifra este alarmantă, având în vedere că mulți dintre factorii care duc la apariția afecțiunilor cardiace sunt prevenibili, prin modificări ale dietei și stilului de viață.
„Când spunem boli cardiovasculare, ne referim la un spectru larg de probleme care afectează inima și vasele de sânge,” explică dr. Manuela Lucuța, medic specialist în Cardiologie la M Hospital. „Acestea includ boala coronariană, care privează inima de oxigen, boala cerebrovasculară, care afectează irigarea creierului, dar și boala arterială periferică, afecțiunile cardiace congenitale sau tromboza venoasă profundă. Mai mult, evenimentele cardiovasculare, precum atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale, pot avea consecințe devastatoare asupra sănătății”, mai arată medicul.
De multe ori, cauzele acestor probleme sunt legate direct de alegerile noastre zilnice. „Multe dintre aceste boli sunt influențate de factori precum dieta nesănătoasă, hipertensiunea arterială, fumatul, obezitatea, sedentarismul și consumul de alcool - toate variabile asupra cărora fiecare dintre noi are un anumit grad de control”, subliniază dr. Manuela Lucuța.
Sănătatea inimii este esențială pentru bunăstarea generală. Recunoașterea momentului în care ar trebui să cauți ajutor de specialitate ți-ar putea salva viața. Așadar, iată care sunt cele mai importante semne care indică faptul că ar trebui să vezi un cardiolog.
Semnale de alarmă
Inima, asemenea oricărui alt mușchi din corp, se adaptează la efort – cu cât activitatea fizică este mai intensă, cu atât necesită mai mult oxigen pentru a funcționa optim. Dacă apare un blocaj la nivelul vaselor de sânge, apar și problemele. Un semn distinctiv al bolilor de inimă este apariția durerii în piept, cunoscută sub numele de angină, în timpul activității fizice, urmată de o ameliorare rapidă odată ce persoana se așază și se odihnește. „Modificările în ceea ce privește toleranța la activitatea fizică, fie că este vorba despre alergare, urcarea unei scări sau pur și simplu mersul prin casă, pot fi un semn al unei afecțiuni cardiace”, evidențiază dr. Lucuța.
Pe lângă durerea toracică asociată efortului fizic, alte simptome ce pot semnala o problemă cardiovasculară includ senzația de presiune, înțepături sau disconfort în piept, durere care iradiază spre umăr, braț, maxilar, gât sau spate, dificultăți de respirație în timpul activităților obișnuite și palpitații cardiace – bătăi neregulate ale inimii.
De asemenea, dacă ai tensiune arterială ridicată, consultă un cardiolog. Hipertensiunea arterială (HTA), adică tensiunea arterială mare, este adesea denumită „ucigașul tăcut” deoarece poate provoca daune semnificative inimii și arterelor în timp, chiar și fără simptome. „O tensiune arterială optimă, sănătoasă, se încadreză în valori care nu depășesc 130 mmHg tensiune arterială sistolică și 80 mmHg diastolică. Se poate vorbi despre mai multe grade de hipertensiune, dar ceea ce trebuie să știe toată lumea e că atunci când tensiunea arterială este peste 140/90 mmHg este o problemă”, explică dr. Lucuță.
Cardiologul mai atrage atenția și asupra semnelor care pot apărea la nivelul picioarelor sau gleznelor. Umflarea (edemul) acestora poate indica insuficiență cardiacă sau alte probleme cardiovasculare.
Medicul recomandă, de asemenea, ca persoanele cu antecedente de boli cardiovasculare în familie să abordeze cu seriozitate vizitele la cardiolog și să adopte o atitudine proactivă în ceea ce privește sănătatea inimii: „Istoricul familial este un factor de risc semnificativ pentru bolile de inimă”, evidențiază dr. Lucuță. Este esențial ca cei vizați să discute cu un cardiolog despre sfaturi personalizate, opțiuni de screening și schimbările în stilul de viață, în vederea scăderii riscul de afecțiuni cardiovasculare.
