Ce predispoziție spre boli ai dacă ești înalt. Iată ce trebuie să știi!
Datorită progreselor în cercetarea medicală, oamenii de știință au aflat că înălțimea este un indicator strâns legat de sănătatea unei persoane.
Potrivit unui studiu publicat în Nutrition Reviews, o combinație de genetică, stil de viață și chiar boli, determină cât de înalt vei fi pe măsură ce vei creșteși vei deveni adult.
Genele, instrucțiunile din ADN-ul tău, joacă cel mai mare rol, controlând aproximativ 80% din înălțimea finală (scrie Medical News Today).
A fi scund sau inalt îți poate indica riscul în privința unor afecțiuni. Foto: Shutterstock
Dar genele nu sunt singurii jucători.Nutriția este cel mai important factor extern, care nu numai că influențează în mod direct creșterea și dezvoltarea, ci este și strâns legată de prevenirea bolilor; prin prevenirea bolilor, o persoană în creștere evită pierderea de nutrienți care poat împiedica creșterea.
Mai mult, înălțimea poate acționa ca o variabilă în screening-ul pentru anumite condiții de sănătate. Totuși, dovezile sugerează, de asemenea, un efect potențial de protecție împotriva altor afecțiuni.
Poate crește riscul de fibrilație atrială
Persoanele mai înalte au riscuri mai mari de a experimenta fibrilație atrială, o afecțiune cardiacă caracterizată prin ritmuri cardiace neregulate și rapide. De exemplu, un studiu din 2021 pe 3.268 de bărbați care nu aveau inițial fibrilație arterială a constatat că bărbații mai înalți aveau un risc de aproape două ori mai mare de a dezvolta fibrilație comparativ cu omologii lor mai scunzi. Potrivit unei recenzii publicate în Indian Heart Journal, legătura dintre înălțime și fibrilație poate fi atribuită mai multor mecanisme subiacente, inclusiv atriile mărite (două dintre cele patru camere care alcătuiesc inima), supraîncărcarea volumului sanguin și conducerea electrică defectuoasă în țesut cardiac, ceea ce înseamnă că inimile lor ar putea să nu funcționeze la fel de eficient. În consecință, studiul avertizează că fibrilația poate duce la probleme grave precum accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă și chiar demență. Pe de altă parte, oamenii mai scunzi par să fie oarecum protejați de fibrilație, deoarece inimile lor nu trebuie să lucreze la fel de greu.
Vene varicoase în picioare
Varicele sunt vene umflate, răsucite, cu aspect albastru sau violet și pot fi văzute chiar sub suprafața pielii, de obicei la nivelul picioarelor. Se dezvoltă deoarece venele de la picioare trebuie să lucreze împotriva gravitației pentru a returna sângele la inimă. Cu toate acestea, valvele slabe sau deteriorate din vene pot cauza curgerea sângelui înapoi, ducând la vene bombate. Potrivit unui articol publicat în Circulation, venele varicoase sunt o parte obișnuită a bolilor venoase cronice (care afectează aproximativ 23% dintre adulții din SUA) și includ diverse anomalii ale venelor, cum ar fi telangiectaziile ( vene păianjen) și venele reticulare. În timp ce unii nu iau în considerare venele varicoase ca fiind o problemă cosmetică, costurile tratării complicațiilor lor, cum ar fi ulcerul venos cronic, pun o povară semnificativă asupra sistemului medical, chiar și fără complicațiile menționate, venele varicoase pot înrăutăți semnificativ calitatea vieții.
În timp ce factorii tradiționali de risc pentru vene varicoase includ a fi femeie, a avea sarcini multiple, obezitatea, constipația, antecedentele de cheaguri de sânge, statul în picioare prelungit, fumatul și nivelurile ridicate de fier din sânge, studii recente au identificat înălțimea ca un potențial nou factor de risc pentru dezvoltarea și severitatea venelor varicoase (prin Biblioteca Națională de Medicină (NLM)).
Și anume, un studiu pe 400.000 de oameni, realizat de Universitatea Stanford, Școala de Medicină, a constatat că persoanele mai înalte sunt mai predispuse la dezvoltarea vene varicoase. Deși legătura este încă necunoscută, cercetătorii atribuie asocierea geneticii (Standford Medicine News Center).
Risc mai mare de a dezvolta tromboză
Tromboza venoasă profundă apare atunci când se formează un cheag de sânge într-o venă profundă, de obicei la nivelul picioarelor. Cea mai gravă consecință apare atunci când o bucată din cheag se disloca și se îndreaptă spre plămâni, ducând la o afecțiune cunoscută sub numele de embolism pulmonar. Această afecțiune poate pune viața în pericol dacă obstrucționează fluxul de sânge către plămâni. Factorii de risc tradiționali pentru tromboză includ leziuni ale venelor din fracturi sau intervenții chirurgicale, fluxul sanguin lent din cauza mișcării limitate, creșterea estrogenului din sarcină sau contraceptive, boli cronice, istoric familial, vârstă, obezitate sau tulburări de coagulare moștenite.
Deoarece înălțimea nu este ceva ce se poate schimba, este esențial să recunoști rolul acesteia în riscul de tromboză, mai ales în combinație cu factori precum sedentarismul.
Nervii măduvei spinării pot fi ușor deteriorați
Neuropatia periferică este o afecțiune care apare atunci când nervii din afara creierului și măduvei spinării (cunoscuți sub numele de nervi periferici) sunt deteriorați (prin Mayo Clinic). Daunele pot fi rezultatul a numeroși factori, inclusiv niveluri necontrolate de zahăr din sânge la persoanele cu diabet zaharat, abuz de alcool, deficiențe de vitamine (și anume vitamina B-12), infecții precum boala Lyme și HIV, afecțiuni ale rinichilor, ficatului sau tiroidei, boli autoimune, cum ar fi artrita reumatoidă, expunerea la toxine, mișcări repetitive și antecedente familiale de tulburări nervoase.
Cu toate acestea, dovezile sugerează că înălțimea poate fi un predictor semnificativ al neuropatiei periferice, un tip de neuropatie care afectează nervii senzoriali, definită prin prezența uneia sau mai multor zone lipsite de sensibilitate. După cum explică un studiu publicat în Journal of Clinical and Diagnostic Research, lungimea fibrelor nervoase crește odată cu înălțimea. Prin urmare, a avea nervi mai lungi înseamnă că există o suprafață crescută care poate fi expusă la toxine sau daune.
Poate crește riscul de a dezvolta infecții ale pielii
Potrivit unui studiu publicat în Plos Genetics, deși motivele sunt încă nespecificate, ar putea exista o relație între înălțime și riscul de a dezvolta infecții ale pielii, cum ar fi celulita, abcese ale pielii și ulcere cronice ale picioarelor. Celulita este o infecție bacteriană a pielii care apare atunci când bacteriile intră în piele printr-o tăietură sau o rană. Deși se rezolvă de obicei cu antibiotice, dacă este lăsată netratată, celulita are potențialul de a se răspândi în alte zone ale corpului, prezentând riscuri mortale (conform Clinicii Mayo). Pe de altă parte, abcesele pielii sunt umflături dureroase asemănătoare coșurilor pline cu puroi, care apar atunci când bacteriile sparg bariera pielii (Healthline). În cele din urmă, conform unui studiu, ulcerele cronice ale picioarelor sunt răni deschise sau răni pe pielea piciorului care nu se vindecă în mai mult de șase săptămâni și nu prezintă semne de a se îmbunătăți nici după trei luni de tratament. Se pot infecta dacă nu sunt tratate rapid și, de obicei, se întâmplă din cauza circulației deficitare, presiunii sau leziunilor nervoase.
Acelasi studiu arată că înălțimea unei persoane poate influența susceptibilitatea acesteia la aceste afecțiuni ale pielii, afirmând că, pe măsură ce înălțimea crește, crește și riscul de a dezvolta astfel de infecții. Cu toate acestea, mai sunt necesare cercetări pentru a înțelege mecanismele din spatele acestei asocieri.
Risc mai mare de osteomielită
Este o afecțiune inflamatorie care afectează osul și structurile din jur din cauza unei infecții cu bacterii, ciuperci sau alte microorganisme, iar cercetările au sugerat o potențială legătură între creșterea înălțimii și riscul de a o dezvolta, așa cum se arată într-un studiu publicat în Plos Genetica. Conform NLM, aceste infecții pot apărea prin diferite mijloace, inclusiv răspândirea prin sânge, proceduri chirurgicale sau fracturi și tind să afecteze oasele mai mari la copii, dar oasele mai mici (de exemplu, vertebrele) la adulți.
Anumiți factori, cum ar fi o articulație artificială, infecții ale sângelui, diabet, implanturi metalice, escare, fracturi sau intervenții chirurgicale ale oaselor, leziuni traumatice sau un sistem imunitar slăbit, pot crește riscul de osteomielite (scrie Clinica Cleveland), iar tratamentul poate varia de la utilizarea simplă a antibioticelor sau antifungicelor la chirurgia osoasă pentru curățarea zonei afectate.
În timp ce asocierea exactă dintre înălțime și infecțiile osoase rămâne incertă, osteomielita este adesea legată de probleme vasculare, o serie de afecțiuni la care persoanele mai înalte pot fi mai predispuse. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege pe deplin relația dintre înălțime și riscul de a dezvolta astfel de infecții.
Un risc redus de demență
Demența este o afecțiune degenerativă a creierului care afectează peste 55 de milioane de oameni din întreaga lume, boala Alzheimer fiind cea mai răspândită formă a demenței (conform Organizației Mondiale a Sănătății). Se caracterizează prin tulburări de memorie, gândire și funcționare zilnică și se agravează doar cu timpul. Cu toate acestea, cercetările au scos în lumină o potențială asociere între a fi mai înalt și un risc mai scăzut de boală. Un studiu publicat în The American Journal of Geriatric Psychiatry a dezvăluit o relație inversă interesantă între înălțime și demență la aproape 1.900 de bărbați cu vârste cuprinse între 76 și 95 de ani, sugerând că persoanele mai înalte pot fi mai puțin susceptibile la declinul cognitiv.
Potrivit studiului, demența tinde să fie legată de experiențele din copilărie, cum ar fi lipsa accesului la hrană suficientă sau la o educație bună. Aceste experiențe oferă o explicație potențială, deoarece afectează atât cât de înalt crești, cât și cât de bine se dezvoltă creierul tău, predispunând potențial persoanele mai scunde la un risc mai mare de demență. Mai mult, o a doua explicație evidențiază asocierea dintre nivelurile hormonului de creștere (GH), înălțime și dezvoltarea creierului, explicând faptul că deficiența cognitivă a fost legată de deficiența de GH în alte studii.
Riscul de hipertensiune, mai mic
Un studiu publicat în Medicine care a presupus examinarea a aproape 13.000 de bărbați și femei a dezvăluit perspective interesante asupra relației dintre înălțime și hipertensiune arterială, o asociere care a fost observată pentru prima dată în anii 1950, dar cauza a rămas în mare parte necunoscută. Studiul a constatat că, începând cu 40 de ani, persoanele mai scunde au tendința de a avea o tensiune arterială sistolică mai mare (primul număr de valori ale tensiunii arteriale) în comparație cu persoanele mai înalte și că diferența a devenit mai vizibilă pe măsură ce oamenii îmbătrânesc. Această asociere ar putea fi cauzată de faptul că persoanele mai scunde pot avea provocări hemodinamice ( probleme legate de fluxul de sânge) pe care oamenii mai înalți nu le au.
Pe de o parte, persoanele mai scunde pot avea diametre mai mici ale arterelor cardiace, ceea ce afectează direct tensiunea arterială. Pe de altă parte, arterele la persoanele mai scunde tind să devină mai rigide mai devreme în viață. Acest lucru se explică prin faptul că substanțele din organism care ajută la creștere, cum ar fi factorul de creștere asemănător insulinei 1 (IGF-1), joacă un rol în sănătatea arterială prin stimularea producției de elastină în aortă (unul dintre principalele vase de sânge). Elastina este o proteină care ajută la menținerea flexibilității arterelor. Astfel, nivelurile mai scăzute de IGF-1 ar putea duce la niveluri reduse de elastină și artere mai rigide, contribuind la hipertensiune arterială în cazul persoanelor mai scunde.
Risc mai mic de diabet
Când vine vorba de riscul de a dezvolta diabet zaharat de tip 2, a fi mai înalt ar putea juca un rol protector, deoarece cercetările au arătat că adulții mai scunzi tind să se confrunte cu riscuri mai mari de diabet de tip 2 în comparație cu omologii lor mai înalți. De exemplu, un studiu publicat în Diabetologia care a implicat peste 27.000 de oameni a descoperit că pentru fiecare 10 centimetri în înălțime, riscul de diabet de tip 2 a scăzut cu peste 30%. Motivele din spatele acestei asocieri nu sunt complet clare. Cu toate acestea, cercetătorii au observat că persoanele mai înalte au adesea o sensibilitate mai mare la insulină, hormonul responsabil de reglarea nivelului de zahăr din sânge. În plus, au tendința de a avea celule beta mai eficiente în pancreas, care produc insulină. Acești factori contribuie la un control mai bun al zahărului din sânge și la reducerea riscului de a dezvolta diabet.
Pe de altă parte, studiul notează că înălțimea unei persoane poate reflecta experiențele din copilărie timpurie, despre care se știe că influențează riscul de a dezvolta diabet mai târziu în viață. Acest concept se aliniază cu ipoteza care sugerează că o alimentație deficitară în timpul sarcinii și greutatea mică la naștere (ambele asociate adesea cu o statură mai mică) pot duce la diferite probleme metabolice la vârsta adultă, inclusiv diabet, insensibilitate la insulină și boli de inimă.
Sursa: Health Digest