Ce este vârsta biologică, de ce contează și cum o poți reduce?
Cercetările au arătat că avem două vârste, cea din buletin și cea care contează de fapt pentru sănătatea, longevitatea și bunăstarea noastră. Prima este vârsta biologică, cea de-a doua este vârsta cronologică, scrie OneSkin.com
Vârsta cronologică versus vârsta biologică
Procesul de îmbătrânire poate avea loc în ritmuri diferite pentru diferiți oameni, iar această rată poate fi influențată în mare măsură de alegerile de viață.
Vârsta cronologică este numărul de ani pe care îi ai, iar atunci când îți serbezi ziua de naștere, îți sărbătorești vârsta cronologică. Vârsta cronologică nu poate fi schimbată.
Vârsta biologică este cea pe care corpul tău „ o simte”. Spre deosebire de vârsta cronologică, vârsta biologică variază de la persoană la persoană, în funcție de cât de sănătoși sunt.
Vârsta biologică nu coincide mereu cu cea cronologica. Toto: Shutterstock
Celulele tale, care alcătuiesc țesuturile și organele, experimentează îmbătrânirea ca o reducere a capacității lor de a funcționa în timp. Rata acestei reduceri poate fi influențată de factori precum genetica și obiceiurile de stil de viață și, în cele din urmă, poate determina vârsta biologică.
Fiecare dintre organ li șesut are propria vârstă biologică, iar suma lor determină vârsta biologică generală. De exemplu, cineva care petrece mult timp la soare, dar care consumă și o dietă pe bază de plante ar putea avea o piele cu o vârstă biologică ridicată (adică pielea sa arată, se simte și se comportă mai în vârstă decât este) și o inimă cu un vârsta biologică scăzută (însemnând că inima a fost bine întreținută).
Pe măsură ce domeniul cercetării longevității și îmbătrânirii avansează, vârsta biologică a devenit, de departe, cea mai importantă vârstă și aceasta depinde, foarte mult, de tine.
De fapt, poți, în cea mai mare parte, să-ți controlezi vârsta biologică prin obiceiurile tale zilnice.
Durata de viață versus durata sănătății
Din punct de vedere istoric, oamenii de știință au folosit vârsta cronologică și durata de viață ca măsurători principale ale sănătății unei populații - cu cât oamenii trăiau cronologic mai mult, cu atât durata medie de viață era mai mare și cu atât populația respectivă era considerată a fi mai sănătoasă. Cu toate acestea, vârsta cronologică și durata de viață nu dau nicio indicație asupra sănătății corpului tău și, prin urmare, nu sunt informative pentru bunăstarea unei persoane. Pe măsură ce progresele în domeniul sănătății au dus la creșterea duratei de viață, importanța calității acelor ani suplimentari câștigați a devenit mai evidentă.
Acesta este motivul pentru care termenul „sănătate” a devenit din ce în ce mai important în asistența medicală, deoarece descrie numărul de ani în care ești sănătos și lipsit de boli legate de vârstă, mai degrabă decât numărul de ani în care ești în viață.
De exemplu, cineva ar putea trăi până la vârsta de 80 de ani, ajungând la o durată de viață de 80 de ani, dar ar fi putut trăi ultimii 20 de ani suferind o boală cronică, fdeci fiind sănătos numai 60 de ani.
Menținerea vârstei tale biologice cât mai tânără posibil va însemna o durată de viață mai lungă, dar și o sănătate mai lungă.
Cum se poate realiza acest lucru? Alegerile de stil de viață pe care le faci, cum ar fi dieta, exercițiile fizice și produsele pe care le folosești, toate au un efect cumulativ asupra stării de sănătate și a vârstei biologice.
Cum se măsoară vârsta biologică?
Cel mai sigur mod de a măsura vârsta biologică este prin instrumentul numit „biomarker”. Un biomarker, „marker biologic”, este o măsură obiectivă care indică starea de sănătate a unei celule sau a unui organism. Nivelurile de colesterol, nivelurile de zahăr din sânge și ritmul cardiac sunt exemple de biomarkeri obișnuiți utilizați pentru a evalua starea de sănătate a corpului cuiva.
Biomarkerii sunt esențiali pentru determinarea vârstei biologice și există doi biomarkeri particulari care s-au dovedit a prezice vârsta biologică cel mai precis.
Epigentica este și ea de ajutor. Genele tale sunt părțile ADN-ului tău care determină modul în care funcționează corpul, inclusiv felul în care arăți, anumite condiții de sănătate pe care este posibil să le dezvolți sau să le experimentezi și chiar felul în care te simți. Deși este adevărat că ADN-ul tău este predeterminat de genele pe care le moștenești de la părinții tăi, oamenii de știință au descoperit că modul în care acestea sunt exprimate este, în general, deschis modificării.
Epigenetica urmărește factorii care determină care dintre genele tale sunt în cele din urmă exprimate, activând efectiv sau „dezactivând” genele. Epigenetica deminstrează că poți moșteni o genă de la unul dintre părinții tăi, dar acea genă se exprimă și în funcție de alegerile din stilul tău de viață. De exemplu, ai putea moșteni tendința de a dezvolta diabet de la un părinte (genetica), dar, în funcție de alegerile de stil de viață, poți menține acea genă inactive și, în cele din urmă, să nu dezvoltați diabet.
Unul dintre principalele tipuri de modificări epigenetice care apar pe măsură ce oamenii îmbătrânesc este metilarea ADN-ului - un proces prin care grupările funcționale (grupurile metil) se adaugă la AND
Cantitatea de metilare a ADN-ului este direct corelată cu bătrânețea comportamentului celulelor tale. Cu cât sunt mai multe grupuri de metil în ADN-ul tău, cu atât celulele tale se vor comporta ca fiind mai în vârstă, ceea ce face ca măsurarea metilării ADN-ului să fie cea mai fiabilă modalitate de a măsura vârsta biologică.
Glicanii
Un alt biomarker pe care oamenii de știință îl folosesc pentru a măsura vârsta biologică sunt glicanii, zaharuri complexe care se leagă de lipide, proteine și chiar ARN. Glicanii stau deasupra celulelor, modificându-le astfel funcția și permițând comunicarea de la celulă la celulă.
Glicanii se atașează la proteinele imunoglobulinei G (IgG), cel mai abundent anticorp din sânge, permițându-le să ajute la mediarea răspunsurilor sistemului imunitar și făcându-le utile în măsurarea nivelurilor de inflamație. Tipurile de glicani care sunt atașați proteinelor IgG se modifică odată cu vârsta, printre alți factori, făcându-i relevanți și în măsurarea vârstei biologice.
Ambii biomarkeri menționați mai sus au fost folosiți pentru a dezvolta „ceasuri de îmbătrânire” - Instrumente care prezic în mod fiabil vârsta biologică a unui organism sau a unui țesut prin analiza biomarkerilor. Aceste ceasuri de îmbătrânire oferă modalități accesibile de a evalua rata de îmbătrânire și starea de sănătate a celulelor pentru a determina vârsta biologică.
Poți micșora vârsta biologică?
O cantitate copleșitoare de date și studii dezvăluie că îți poți da înapoi ceasul biologic. De fapt, un articol din 2019 publicat în Nature a demonstrat că ceasul biologic al unui individ nu este doar maleabil, ci poate fi de fapt inversat. Într-un studiu pe nouă voluntari de sex masculin, toți au arătat o întinerire biologică de 2,5 ani biologici prin aderarea la un regim de medicamente.
Totuși, inversarea vârstei biologice nu necesită neapărat un regim strict de medicamente precum în studiul menționat mai sus și, de fapt, poate fi atinsă prin schimbări relativ simple ale stilului de viață.
De fapt, deoarece factorii stilului de viață influențează modul în care genele tale sunt în cele din urmă exprimate, obiceiurile tale afectează de fapt vârsta ta biologică mai mult decât o fac chiar și genele tale. Următorii sunt câțiva pași pe care îi poți face pentru a vă scădea vârsta biologică:
Limitează caloriile. Restricționarea caloriilor și aderarea la o dietă sănătoasă este una dintre cele mai dovedite modalități de a reduce vârsta biologică. De exemplu, un studiu publicat în The Lancet a evaluat rezultatele de la doi ani de restricție calorică la un grup de bărbați și femei non-obezi. Studiul a constatat că restricția calorică a îmbunătățit toți factorii de risc legați de vârstă pentru bolile cardiovasculare. De fapt, studii similare au fost efectuate pe mai multe specii, de la rozătoare la primate, care au descoperit că restricția calorică este o modalitate fiabilă de a prelungi longevitatea, parțial pentru că consumul excesiv, în special de alimente procesate, poate duce la obezitate, hipertensiune arterială, și inflamații care sunt legate de boli cronice și legate de vârstă.
O dietă pe bază de plante. O dietă pe bază de plante îmbunătățește sănătatea inimii și întărește sistemul imunitar. Cercetările de la Universitatea din California din San Francisco au descoperit că aderarea la o dietă pe bază de plante timp de trei luni a afectat pozitiv degradarea telomerilor ADN-ului, strâns corelați cu vârsta biologică. Lungimea telomerilor se scurtează pe măsură ce îmbătrânim, ceea ce-i face un marker semnificativ pentru vârsta biologică.
Dormi suficient (7-9 ore). Potrivit studiilor compilate de Academia Americană de Medicină a Somnului (AASM), privarea de somn ne poate îmbătrâni mai repede decât ne-am dori să admitem prin accelerarea îmbătrânirii biologice. Obținerea unei cantități adecvate de somn în fiecare noapte, pe de altă parte, încetinește apariția îmbătrânirii fizice, îmbunătățește sănătatea mintală și reduce riscul de boli cronice.
De fapt, potrivit neurologului de renume mondial Matthew Walker, corelația dintre somn și longevitate este simplă - „Cu cât somnul este mai scurt, cu atât durata de viață este mai scurtă”.
Fă sport regulat. Exercițiile fizice, în special antrenamentul cu intervale de înaltă intensitate pot preveni degradarea telomerilor și pot crește capacitatea mitocondriilor celulare de a produce energie. Un studiu de la Mayo Clinic pe indivizi cu vârsta cuprinsă între 18 și 30 de ani și 65 până la 80 de ani a constatat că, după trei luni de sport, producția de energie mitocondrială a fost crescută cu 49% în grupul mai tânăr și cu 69% în grupul mai în vârstă. În general, exercițiile fizice stimulează, de asemenea, fluxul sanguin, îmbunătățind sistemul cardiovascular și livrarea de nutrienți în întregul corp.
Consumă antioxidanți. Studiile care evaluează rolul antioxidanților arată că aceștia sunt capabili să combată factorii externi care încurajează procesul de îmbătrânire, cum ar fi radicalii liberi și stresul oxidativ. Consumul de alimente bogate în antioxidanți reduce stresul oxidativ asupra celulelor și previne distrugerea celulară. Legumele cu frunze verzi și fructele colorate sunt toate bogate în antioxidanți și pot încetini îmbătrânirea biologică.
Menține un microbiom sănătos. Un microbiom sănătos întărește sistemul imunitar și previne inflamația, ceea ce duce la o vârstă biologică mai tânără. Pentru un microbiom sănătos, se recomandă evitarea zaharurilor și a alimentelor procesate. O dietă bine echilibrată include alimente fermentate precum iaurtul și sana. În plus, studii recente sugerează că stabilirea unui microbiom al pielii sănătos poate reduce semnele externe ale îmbătrânirii, cum ar fi ridurile și pierderea elasticității pielii.
Gestionează nivelul de stres. Într-un studiu Brigham and Women’s Hospital (BWH) publicat în PLoS, la care au pasrticipat 5.423 de femei de vârstă mijlocie și în vârstă ,care suferă de anxietate cronică s-a copnstatat că acestea au avut telomeri mai scurti, demonstrând că stresul vă poate deteriora corpul la nivel celular și vă poate accelera vârsta biologică. Se dezvoltă capacitatea de a gestiona stresul prin meditație, evitând factorii declanșatori și prin angajarea în activități sănătoase de petrecere a timpului liber.
Mentalitate pozitivă. O mentalitate negativă adaugă stres inutil și poate avea un efect negativ asupra sănătății tale mintale. Într-un studiu din 2019, atât pe bărbați, cât și pe femei, care au practicat o perspectivă optimistă au avut cu 11-15% mai multe șanse de a avea o durată de viață mai lungă.
Vârsta biologică a pielii
Fiecare dintre organele tale are propria vârstă biologică. Fiind prima apărare a sistemului imunitar, pielea este o oglindă asupra stării de sănătate, făcând din vârsta ta biologică un bun predictor al stării de sănătate.
De aceea, termenul „skinspan” se foloselte pentru a denumi perioada de timp în care pielea ta este sănătoasă și funcțională. La fel ca durata sănătății tale este corelată cu vârsta biologică a corpului, și cu cât vârsta biologică a pielii este mai mică, cu atât durata pielii este mai lungă.
Vârsta cronologică nu poate fi schimbată, dar vârsta biologică joacă un rol major în modul în care te simți și funcționezi. În timp ce vârsta cronologică nu poate fi schimbată, vârsta biologică este maleabilă și chiar poate fi inversată, permițându-ți să fii mai tânăr decât vârsta cronologică. Instrumente precum „ceasurile de îmbătrânire”, care măsoară biomarkeri pentru a evalua vârsta biologică a unui organism sunt din ce în ce mai mult folosite la nivel international pentru a determina vârsta biologică și a lua apoi măsuri pentru a stopa accelerarea îmbătrânirii.
Citește și Ochii roşii, semn al unei boli care poate duce la orbire. Iată despre ce poate fi vorba!
