Începi să îmbătrâneşti dacă observi aceste modificări

Corpul se schimbă odată cu îmbătrânirea, modificările apar în fiecare celulă și apoi la organe întregi, iar aceste schimbări au ca rezultat limitări ale funcțiilor oganismului.

image

Adesea, primele semne de îmbătrânire implică sistemul musculo-scheletic. Ochii, urmați de urechi, încep să îmbătrânească în jurul vârstei de 30 de ani sau chiar mai devreme. Majoritatea organelor încep un declin treptat, dar continuu, după vârsta de 30 de ani. Cu toate acestea, organismul funcționează în continuare bine și este sănătos pentru că  majoritatea organelor încep cu o capacitate funcțională considerabil mai mare decât are nevoie organismul, numită medical, rezervă funcțională. De exemplu, dacă jumătate din ficat este distrus, țesutul rămas este mai mult decât suficient pentru a menține funcția normală. Astfel, bolile, mai degrabă decât îmbătrânirea normală, produc de obicei cele mai mari afectări ale organismului.  

Oasele și articulațiile pierd densitate

Pierderea moderată a densității osoase se numește osteopenie, iar pierderea severă a densității osoase, inclusiv apariția unei fracturi din cauza pierderii densității osoase, se numește osteoporoză. Din cauza osteoporozei, oasele devin mai slabe și se fracturează ușor. La femei, pierderea densității osoase se accelerează după menopauză, deoarece se produce mai puțin estrogen, hormon implicat, printre altele, şi în sănătatea sistemului osos.

Mai mult, cantitatea de calciu absorbită de organism scade, la fel și nivelurile de vitamina D, care ajută organismul să folosească acest mineral. Cele mai afectate oase sunt femurul, capetele oaselor brațului, încheieturile mâinilor și vertebrele care formează coloana vertebrală. Vertebrele devin mai puțin dense, iar discurile intervertebrale pierd lichid și devin mai subțiri, făcând coloana vertebrală mai scurtă și generează scădere în înălțime.

Artroza, frecventă la vârsta a treia

Cartilajul care căptușește articulațiile tinde să se subțieze, parțial din cauza uzurii produse de mișcare. Deteriorarea cartilajului duce adesea la artroză, care este una dintre cele mai frecvente boli ale bătrâneții.

Ligamentele și tendoanele pierd elasticitatea, tind să se rupă mai ușor, iar atunci când se rup, se vindecă mai lent. Aceste modificări apar deoarece celulele care mențin ligamentele și tendoanele devin mai puțin active.

Vezi şi: Te dor genunchii? Află ce îţi recomandă medicul!

Se reduce masa musculară

Cantitatea de țesut muscular și forța musculară scad începând cu vârsta de 30 de ani din cauza inactivității fizice, dar și pe fondul scăderii nivelului de hormoni de creștere și testosteron, care, în cazul tinerilor stimulează dezvoltarea musculară. Totuși, efectele îmbătrânirii reduc masa musculară și forța cu cel mult 15% în timpul vieții unui adult, iar în absența bolilor, cea mai mare parte a pierderii poate fi prevenită cu exerciții fizice regulate.

Până la vârsta de 75 de ani, procentul de grăsime corporală se dublează în comparație cu perioada de tânăr adult. Prea multă grăsime corporală poate crește riscul de probleme de sănătate, cum ar fi diabetul, iar distribuția grăsimii se modifică și ea, schimbând forma trunchiului. O dietă sănătoasă și exercițiile fizice regulate pot ajuta persoanele în vârstă să reducă la minimum creșterea grăsimii corporale.

Scad vederea şi auzul

La nivelul ochilor, focalizarea asupra obiectelor apropiate devine mai dificilă, vederea la lumina slabă este greoaie, iar pupila reacționează mai greu la fluctuațiile de lumină. Ochii devin mai uscați, iar slăbirea vederii este unul dintre semnele certe de bătrânețe.

Cele mai multe modificări ale auzului se datorează expunerii repetate la zgomote puternice. Dar, pe măsură ce oamenii îmbătrânesc, perceperea sunetelor înalte devine mai dificilă.  

Pielea începe să arate vârsta

Unii oameni arată mai tineri decât alții, mai ales dacă și-au protejat pielea de expunerea la soare. Pielea se modifică parțial deoarece colagenul, niște fire dure, fibroase, care fac pielea puternică, și elastina, care face pielea flexibilă, se modifică.

În plus, și stratul de grasime de sub piele se subțiază. Acest strat acționează ca o pernă pentru piele, ajutând la protejarea și susținerea acesteia. Stratul de grăsime ajută, de asemenea, la conservarea căldurii corporale. Când stratul se subțiază, este mai probabil ca toleranța la frig să scadă.

De ce apare carenţa de vitamina D

 Deoarece și numărul de celule producătoare de pigment, numite melanocite scade, pielea are mai puțină protecție împotriva radiațiilor ultraviolete (UV), iar pe zonele expuse la lumina soarelui se dezvoltă pete mari, maronii (pete de vârstă). Un alt efect al îmbătrânirii este şi faptul că pielea este mai puțin capabilă să formeze vitamina D atunci când este expusă la lumina soarelui. Astfel, apare carenţa acestei vitamine.

Creierul și sistemul nervos

Numărul de celule nervoase din creier scade odată cu vârsta, dar creierul poate compensa parțial această pierdere. Unele funcții mentale, cum ar fi vocabularul, memoria pe termen scurt, capacitatea de a învăța lucruri noi și de reamintire a cuvintelor se reduc subtil după vârsta de 70 de ani. Potrivit unui raport publicat de Asociația pentru Alzheimer, 1 din 9 persoane cu vârsta peste 65 de ani se confruntă cu aceste aspecte.  

Sistem imunitar este mai lent

Celulele sistemului imunitar identifică și distrug substanțele străine, cum ar fi bacteriile, microbii infectanți și, în unele situații, celulele canceroase. Dar, îmbătrânirea generează o încetinire a sistemului imunitar, vizibilă în faptul că, la vârstnici, cancerul este mai frecvent, vaccinurile tind să fie mai puțin protectoare, dar devin esențiale pentru protecție, iar unele infecții, cum ar fi pneumonia și gripa, sunt mai frecvente în rândul persoanelor în vârstă și duc la deces mai des.