5 lucruri pe care un părinte bun nu le spune copiilor săi
A fi părinte poate părea copleșitor. Fiecare dintre noi vine cu propriul bagaj emoțional, și modul în care en purtăm cu cei mici ține de personalitatea noastră, experiențele pe care le-am avut cu părinții noștri, felul în care gestionăm emoțiile sau exprimăm sentimentele, empatia noastră și cât de confortabil ne simțim în propria piele.
Copiii sunt vulnerabili la discursul pe care adulții îl au în ceea ce-i privește. Foto: Shutterstock.
Dacă vrei să fii un părinte iubitor și să eviți comportamentele care îți pot răni copilul, iată câteva lucruri pe care ar trebui să le excluzi din vocabularul tău.
1. Folosirea cuvintelor pentru a rușina
Să-ți numești copilul „plângăcios”, „prost”, „gras” sau „leneș” provoacă răni profunde, mai ales pentru că vorbele dor la fel de mult – uneori chiar mai mult – decât loviturile fizice. Cercetările arată că stresul provocat de abuzul verbal poate provoca schimbări permanente în creierul unui copil aflat în dezvoltare.
Dacă crezi că acest tip de vorbire îl va „întări” pe copil sau îl va face „să se deștepte”, te înșeli amarnic. Cuvintele pot distruge încrederea în sine și lasă cicatrici emoționale care nu se văd, dar care sunt foarte reale.
2. Începutul unei mustrări cu „Tu mereu...”
Când copilul tău face o greșeală – fie că sparge ceva, pierde un obiect sau încalcă o regulă – tentația de a spune „Tu mereu faci asta!” poate fi mare. Totuși, această expresie nu corectează comportamentul, ci atacă direct persoana copilului. În loc să te concentrezi pe acțiune, îi spui copilului că e ceva fundamental greșit cu el.
Acest tip de exprimare poate submina încrederea copilului în sine și îi creează sentimentul că este „defect”. În loc de „Tu mereu...”, încearcă să te concentrezi pe situație și să găsești o soluție împreună.
3. Minimizarea sentimentelor
Când îi spui copilului că este „prea sensibil”, îl faci să creadă că ceva este în neregulă cu el. În loc să validezi ceea ce simte, îi transmiți mesajul că emoțiile lui nu contează sau că sunt o povară pentru tine. Copilul va învăța să-și reprime sentimentele și să nu aibă încredere în propriile percepții.
În schimb, încearcă să fii empatic și să-i spui că este în regulă să simtă ceea ce simte. Validarea emoțiilor este un pas important în construirea unei relații sănătoase.
4. Compararea cu altcineva
Expresii precum „De ce nu poți fi ca fratele tău?” sau „Uită-te la cât de bine face sora ta, tu de ce nu poți face la fel?” nu sunt motivaționale. Ele creează un sentiment de inferioritate și rivalitate între frați.
Fiecare copil este unic, cu propriile calități și talente. În loc să faci comparații, încurajează-l să-și dezvolte punctele forte și să fie cea mai bună versiune a sa.
5. Ignorarea spațiului personal
Pe măsură ce copilul crește, este important să respecți nevoia lui de intimitate și autonomie. Un părinte iubitor recunoaște că, odată cu vârsta, copilul are nevoie de mai mult spațiu pentru a-și exprima sentimentele și gândurile fără teama de a fi criticat.
Granițele sunt cruciale pentru dezvoltarea unui simț sănătos al identității. Încercarea de a controla totul în viața copilului – fie că este vorba despre alegerile lui sau interesele sale – îi poate afecta încrederea în sine și independența.
Parentingul este un proces de învățare continuă. Nimeni nu este perfect, dar fiecare greșeală poate fi o oportunitate de creștere. Străduiește-te să fii conștient de comportamentul tău și să alegi mereu „drumul cel bun”. Copilul tău merită asta, iar relația voastră va deveni mai puternică și mai sănătoasă.
Sursa: Psychology Today
