Tulbur─âri frecvente ale somnului

1 2 jpg jpeg

Parasomniile sunt manifest─âri nedorite care apar ├«n timpul somnului ┼či care au cauze psihologice, fiziologice sau patologice. Pot ap─ârea at├ót ├«n timpul somnului superficial non-REM, c├ót ┼či ├«n somnul profund REM. Sunt mai frecvente ├«n copil─ârie, iar unele dispar pe m─âsura ├«naint─ârii ├«n v├órst─â. De ce vorbim c├ónd ne odihnim Statisticile arat─â c─â ├«n jur de 70% din oameni vorbesc ├«n timpul somnului. Vorbele rostite pot varia de la c├óteva cuvinte la fraze mai mult sau mai pu┼úin comprehensibile. Numit─â medical somnilocvie, aceast─â tulburare nu este deranjant─â pentru persoana ├«n cauz─â, dar poate fi pentru partenerul de via┼ú─â, cum este ┼či cazul sfor─âitului.

Somnilocvia este favorizat─â de febr─â, stres, de unele medicamente, de schimbarea obiceiurilor cotidiene sau a domiciliului. Adesea, episoadele de vorbit sunt scurte ┼či nu perturb─â calitatea somnului, prin urmare, nu este nevoie de un tratament special.

Prezent la aproape 19% din popula┼úia lumii, somnambulismul apare ├«n etapa somnului lent. Afecteaz─â mai ales copii (1-6%), mai ales b─âie┼úii, cu v├órsta cuprins─â ├«ntre 7 ┼či 12 ani. Somnambulii se trezesc ├«n timpul somnului, av├ónd o stare de con┼čtiin┼ú─â superficial─â, efectu├ónd diverse activit─â┼úi, unele inofensive, altele mai grave sau care pun persoana ├«n pericol (gesturi violente, ├«not, c─âdere). Astfel de ac┼úiuni nu sunt con┼čtiente, iar cel ├«n cauz─â nu ├«┼či aminte┼čte de ele la trezire. Este recomandabil ca persoana cu somnambulism s─â nu fie trezit─â din somn, din cauza posibilelor reac┼úii necontrolate pe care le poate avea.

├Än 60-80% din cazuri, tulburarea apare la cei care au ├«n familie cazuri de somnambulism. Al┼úi factori favorizan┼úi sunt stresul, anxietatea, lipsa somnului, traumele emo┼úionale, activitatea intens─â, epilepsia, migrenele, administrarea unor medicamente ┼či consumul excesiv de alcool.

Tulburare de somn, dar care poate ap─ârea ┼či ziua, bruxismul sau scr├ó┼čnitul din┼úilor se produce adesea ├«n contextul unor st─âri emo┼úionale pline de tensiune (stres, anxietate). Dac─â episoadele de bruxism se repet─â des, din┼úii se vor uza, fiind afectat ┼úesutul gingival sau osos. Apare ┼či sensibilitatea dentar─â, ├«ntruc├ót smal┼úul din┼úilor se degradeaz─â ┼či se fisureaz─â. Pentru a limita asfel de consecin┼úe asupra din┼úilor, medicul stomatolog va recomanda un tratament, care poate include purtarea unor dispozitive de protec┼úie (gutiere).

Sindromul picioarelor nelini┼čtite este o tulburare neurologic─â ce se manifest─â, a┼ča cum ├«i spune ┼či denumirea, prin nevoia imperioas─â de a mi┼čca membrele inferioare. Poate ap─ârea la orice v├órst─â. Implicat─â ├«n acest sindrom ar fi dopamina, substan┼ú─â din creier care controleaz─â mi┼čc─ârile ┼či care, ├«n cazul celor afecta┼úi, ar avea un nivel mai mic.

Exist─â ┼či al┼úi factori implica┼úi, printre ace┼čtia num─âr├óndu-se lipsa fierului, anumite boli (diabetul, insuficien┼úa renal─â), sarcina, unele medicamente, consumul de alcool, de cafea ┼či fumatul. ├Än formele u┼čoare, sunt de ajutor modific─ârile ├«n stilul de via┼ú─â (masajul picioarelor, renun┼úarea la acool ┼či tutun, exerci┼úiile fizice). ├Än cazurile moderat-severe, poate fi luat─â ├«n calcul op┼úiunea tratamentului medicamentos (sedative etc.).

Survenite ├«n etapa somnului paradoxal, co┼čmarurile sunt o modalitate prin care creierul proceseaz─â temerile noastre de peste zi. Apar ├«n special la copii, la fel ca ┼či teroarea nocturn─â (pavor nocturn), tulburare manifestat─â prin ├«ntreruperea brusc─â a somnului, strig─âte puternice ┼či stare de confuzie.

Co┼čmarurile pot tr─âda un conflict interior al persoanei, fiind favorizate de stres, de consumul de alcool, de cina ├«mbel┼čugat─â, infec┼úii, medicamente, de un accident sau de pierderea cuiva drag. De regul─â, co┼čmarul treze┼čte persoana din somn, aceasta av├ónd un ritm cardiac accelerat ┼či o senza┼úie de angoas─â. La copii, co┼čmarurile pot s─â apar─â pe fondul unor evenimente precum divor┼úul p─ârin┼úilor, apari┼úia unui nou membru ├«n familie (frate/sor─â) sau schimbarea domiciliului.

Exist─â c├óteva m─âsuri prin care putem preveni co┼čmarurile. Astfel, ├«n cazul copiilor, trebuie s─â existe o rutin─â a somnului, micu┼úii trebuie s─â doarm─â suficient, s─â nu aib─â activit─â┼úi solicitante sau stresante ├«nainte de culcare. ┼×i adul┼úii este bine s─â aib─â activit─â┼úi relaxante seara, s─â fac─â zilnic mi┼čcare moderat─â, s─â evite alcoolul ┼či cofeina ├«nainte de somn.

Info

Somnologia este ┼čtiin┼úa medical─â care se ocup─â cu diagnosticul ┼či tratamentul tulbur─ârilor somnului.

Poligrafia este un test ce poate fi făcut acasă sau la o clinică de somnologie. În timpul nopţii, persoanei i se înregistrează parametrii respiratorii, care ajută la depistarea unor tulburări precum sindromul de apnee în somn.

Polisomnografia este un test complex, care nu se face dec├ót ├«n laboratoarele de somnologie. Pacientul, c─âruia i se monteaz─â mai mul┼úi senzori ├«n diverse puncte de pe corp, este monitorizat pe parcursul ├«ntregii nop┼úi de un tehnician specializat. Pe l├óng─â parametrii respiratorii, se monitorizeaz─â ┼či activitatea cerebral─â ┼či cardiac─â. Testul ajut─â la depistarea sindromului picioarelor nelini┼čtite, a narcolepsiei ┼či a altor tulbur─âri de somn.

Testul de menţinere a stării de veghe măsoară gradul de vigilenţă diurnă.

Testul de latenţă a somnului analizează gradul de somnolenţă diurnă.

Actigrafia este un test care const─â ├«n ob┼úinerea unor informa┼úii despre mi┼čc─ârile corpului. Persoana poart─â la m├ón─â un dispozitiv (actigraf) de forma unui ceas, ├«n jur de 2 s─âpt─âm├óni. Informa┼úiile din actigraf sunt apoi dec─ârcate ┼či interpretate de medicul cu competen┼ú─â ├«n somnologie. Testul ajut─â la depistarea tulbur─ârilor de ritm circadian.

...peste 1 milion de români suferă de tulburări de somn?

Totalitatea proceselor fizice, mentale ┼či de comportament care apar pe parcursul a 24 de ore reprezint─â ritmul circadian. Ciclicitatea acestuia depinde de factori externi, cea mai important─â fiind lumina. C├ónd exist─â o alterare a ciclului somn-veghe, vorbim de tulbur─âri ale ritmului circadian. Mai exact, persoana nu poate s─â doarm─â atunci c├ónd ar fi de preferat s─â se odihneasc─â. Exist─â, de pild─â, o ├«nt├órzire a fazei somnului (culcat mai t├órziu dec├ót este de dorit), prezent─â mai ales la tineri, ┼či una de avansare (culcare ┼či trezire mai devreme), specific─â v├órstnicilor. Tulbur─âri de ritm circadian pot s─â apar─â ┼či la cei care muncesc ├«n ture ┼či ├«n decalajele de fus orar.