De ce optimiştii trăiesc mai mult

Totuşi, un studiu realizat în 2013 susţinea contrariul şi anume că pesimiştii sunt cei care trăiesc mai mult, pentru că sunt mult mai atenţi şi nu-şi asumă riscuri stupide, aşa cum ar face optimiştii, care sunt iubitori de distracţie. Asta nu înseamnă că pesimiştii sunt neapărat mai fericiţi, în timp ce optimiştii, fără îndoială, nu se lasă copleşiţi de negativism. De asemenea, în ceea ce îi priveşte pe optimişti, se pare că aceştia au câteva trăsături în comun, potrivit psihologului Charles S. Carver de la Universitatea din Miami. Iată care sunt acestea! Sunt adaptabili şi flexibili Atitudinea plină de speranţă a optimiştilor îi ajută să persevereze şi să facă faţă dificultăţilor, precum şi să le dea siguranţa că lucrurile se vor aşeza în timp. De asemenea, persoanele optimiste sunt şi mai adaptabile, mai susţine Carver, astfel că atunci când ceva nu funcţionează, ei încearcă să găsească alte soluţii. Sunt adepţii mişcării Optimiştii sunt mai proactivi în ceea ce priveşte acţiunile care promovează sănătatea şi starea de bine, astfel că sportul este unul dintre factorii ce stimulează creşterea nivelului de serotonină (hormonul fericirii). Iartă mai uşor ,,Există dovezi potrivit cărora optimiştii sunt mai iertători", susţine Carver, adăugând că persoanele optimiste tind să vadă în orice partea bună a lucrurilor. ,,De exemplu, în loc să ia lucrurile personal, optimiştii caută posibilele cauze ale comportamentului jignitor, pentru ca apoi să vadă imaginea de ansamblu'', este de părere psihologul. Sunt mai puţin obsesivi Potrivit lui Carver, optimiştii se concentrează mai puţin pe modele de gândire neproductive. Alte studii arată că oamenii optimişti au ,,aşteptări pozitive'', care pot contribui la bunăstarea emoţională. Sunt mai puţin stresaţi Studiile arată, de asemenea, că optimiştii au niveluri mai scăzute ale hormonului stresului, numit cortizol. Şi asta pentru că aceştia au tendinţa de a se îngrijora mai puţin. Dorm mai bine Lipsa de griji înseamnă că optimiştii nu stau treji toată noaptea despicând firul în patru. Poate aşa se explică de ce insomniacii sunt mai puţin optimişti comparativ cu persoanele care dorm 7-8 ore pe noapte. Sunt mai recunoscători Un studiu realizat în 2010 susţine că dispoziţia unei persoane de a exprima sentimente de recunoştiinţă şi apreciere este legată, cum altfel, de optimism. De altfel, atitudinea optimiştilor de a vedea partea plină a paharului îi face să aprecieze mai mult ceea ce au. Sunt mai altruişti În 2005, Dennis Charney, decan al Şcolii de Medicină de la Mount Sinai şi co-autor al unui studiu în care au fost implicaţi aproximativ 750 de medici veterinari din Vietnam - şi foşti prizonieri, care nu au dezvoltat depresie sau sindromul post-traumatic - a constatat două dintre caracteristicile psihologice predominante în cazul bărbaţilor: altruismul şi optimismul. Explicaţia stă tot în modelul de gândire al optimiştilor şi anume că faptele bune au consecinţe pozitive în lume.