Depresia de Sărbători afectează până la 70% dintre persoane. Cum ne putem preveni sau ameliora depresia în pragul sărbătorilor de iarnă

Depresia este una dintre cele mai întâlnite afecţiuni, afectând aproximativ 280 milioane de persoane din întreaga lume. Chiar dacă sărbătorile de iarnă sunt adesea asociate cu motive de bucurie şi relaxare în preajma familiei şi prietenilor, de multe ori, această perioadă a anului poate favoriza apariţia depresiei sau accentuarea simptomelor depresive deja existente.

Aproximativ 70% dintre persoane se simt triste sau singure în preajma sărbătorilor de iarnă, potrivit unui studiu realizat de Alianţa Naţională pentru Boli Mintale din SUA. Această perioadă favorizează apariţia depresiei din mai multe motive precum vremea mohorâtă, temperaturile scăzute sau cantitatea redusă de lumină solară.

„De asemenea, un factor esenţial care contribuie la accentuarea depresiei de sărbători îl reprezintă aşteptările nerealiste, manifestate atât prin utilizarea imaginii ideale din filme, ca reper pentru sărbătorile din viaţa reală, precum şi prin tendinţa de a realiza comparaţii cu anii anteriori sau cu persoanele care par a avea o viaţă mult mai bună sau chiar perfectă. Totodată, izolarea şi singurătatea amplifică disconfortul emoţional, iar persoanele care sunt departe de oamenii dragi, cele care nu au astfel de oameni în viaţa lor sau cele care au relaţii defectuoase cu cei din jur, se pot simţi triste şi singure,” afirmă dr. Natalia Constantinescu, psihoterapeut şi psiholog clinician în cadrul Clinicii Bellanima.

Depresia: Cauze şi manifestări

Depresia (tulburarea depresivă majoră) este o tulburare afectivă, cu simptome la nivel corporal, afectiv şi cognitiv, care perturbă funcţionarea individului în ariile importante ale vieţii (fizică, socială, familială, educaţională, profesională). Simptomele au o durată de cel puţin două săptămâni şi includ, în principal, dispoziţia depresivă (tristeţe, iritabilitate) sau pierderea interesului ori a plăcerii pentru aproape toate activităţile cotidiene, alături de alte simptome, precum sentimentul de lipsă de valoare personală, vinovăţie excesivă, lipsă de speranţă cu privire la viitor, dificultăţi de concentrare, gânduri de suicid, lipsă de energie, agitaţie sau lentoare în mişcări, somn perturbat şi modificarea apetitului sau a greutăţii corporale. Factorii care contribuie la declanşarea depresiei sunt de natură biologică, psihologică şi socială, printre aceştia numărându-se experienţele negative din copilărie, evenimentele stresante, personalitatea, predispoziţia genetică, perturbările biochimice la nivelul creieruliu, afecţiunile medicale cronice sau invalidante.

Cum putem lupta împotriva depresiei

„Există mai multe strategii cu ajutorul cărora putem face faţă depresiei. În primul rând, este necesar să avem o viaţă socială cât mai activă şi să menţinem contactul cu oamenii din jurul nostru, prin întâlniri frecvente sau convorbiri telefonice, astfel încât să reducem impactul izolării sociale.

De asemenea, pentru a putea restabili ordinea şi claritatea în viaţa noastră, este recomandat să ne setăm un program zilnic, în care să ne amintim să includem activităţi care ne pot îmbunătăţi starea de spirit, precum practicarea unui sport, ascultarea muzicii, cititul unei cărţi inspiraţionale sau vizionarea filmelor de comedie. Un remediu eficient în ameliorarea simptomelor depresiei îl reprezintă şi plimbările zilnice în aer liber şi orice altă activitate care ne încurajează să ieşim din casă. În plus, sentimentul de a fi util reprezintă un antidot în cazul depresiei, astfel încât activităţile de voluntariat sau cele caritabile pot fi o resursă importantă,” adaugă dr. Natalia Constantinescu.

Pe lângă strategiile menţionate, este recomandat să apelăm la specialiştii din domeniul sănătăţii mintale, pentru a împiedica agravarea depresiei. Dacă depresia este uşoară, putem urma sesiuni de psihoterapie, în care să învăţăm să privim propriile experienţe dintr-o altă perspectivă, să ne exprimăm emoţiile într-un mod adecvat, să construim relaţii sănătoase, să setăm limite, să facem pace cu experienţele neplăcute din copilărie, să ne îmbunătăţim imaginea de sine, să conştientizăm propriile valori şi să trăim în acord cu acestea.

Pentru depresia moderată şi severă, este necesar un tratament complex, care să includă atât psihoterapie, cât şi tratament medicamentos. Principala clasă de medicamente utilizate în tratamentul depresiei sunt antidepresivele. Dacă problemele de somn sunt persistente şi nu se reglează în urma tratamentului antidepresiv, se pot utiliza, în plus, medicamente care induc somnul. De asemenea, în cazul în care depresia este însoţită de anxietate, în tratament vor fi incluse şi anxiolitice.

Cum tratăm depresia de sărbători

Sărbătorile pot stârni amintiri şi emoţii puternice, astfel încât este posibil să se reactiveze anumite conflicte familiale, considerate rezolvate sau uitate şi să apară amintiri referitoare la pierderea oamenilor dragi, mai ales dacă este primul an fără aceştia. De asemenea, sărbătorile de iarnă constituie un prilej de bilanţ al realizărilor şi de reflectare asupra anului care se încheie, ceea ce poate conduce la regret, tristeţe şi imagine negativă de sine. De asemenea, stresul provocat de pregătirile pentru sărbători şi, în mod special, de alegerea cadourilor potrivite şi de încadrarea în buget, pot contribui la deteriorarea sănătăţii emoţionale şi la instalarea oboselii.

„Pentru a preveni sau a ameliora depresia de sărbători, este necesar să avem aşteptări realiste şi să ne amintim că sărbătorile ideale există doar în filme, cărţi, fotografii şi reclame. De asemenea, este recomandat să ne planificăm activităţile, astfel încât să evităm supraaglomerarea şi oboseala. În cazul în care suntem departe de oamenii dragi, putem menţine legătura cu aceştia prin intermediul tehnologiei, iar dacă nu avem astfel de oameni în viaţa noastră, ne putem implica în comunitate, participând la diverse evenimente (concerte în aer liber, târguri de sărbători) sau făcând voluntariat şi oferind sprijin.

Acţiunile caritabile îmbunătăţesc starea emoţională atât a celor care oferă, cât şi a celor care primesc, aşa încât putem oferi cadouri, haine sau alimente persoanelor fără posibilităţi. Nu în ultimul rând, este necesar să ne manifestăm grija faţă de noi înşine şi să ne oferim experienţe plăcute: o carte bună, un film amuzant, o muzică relaxantă, o baie cu spumă, o ciocolată caldă şi arome de scorţişoară şi portocale,” adaugă dr. Natalia Constantinescu.

Citeşte şi: Plictiseala, bună sau nu? Opinia psihologului