Histerosonografia este una dintre intervenţiile des recomandate pentru a fi efectuate ca parte a protocolului de investigare a unei eventuale probleme de fertilitate, atunci când sarcina întârzie să apară după mai mult de un an de încercări regulate şi neprotejate.

Despre avantajele, contraindicaţiile şi utilitatea acestei proceduri am stat de vorbă cu dr. Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică-ginecologie, cu supraspecializare în infertilitate.

Histerosonografia este o intervenţie ecografică, minim invazivă, de verificare a trompelor uterine şi a cavităţii uterine. Faţă de histerosalpingografie, ce foloseşte o substanţă iodată de contrast, histerosonografia se realizează folosind o soluţie salină, fiind o procedură mai puţin traumatizantă pentru pacientă.

Investigaţia, a continuat dr. Vythoulkas, nu necesită internare şi se poate face ambulatoriu, în cabinetul de ginecologie. De asemenea, nu este o investigaţie ce necesită anestezie. După un consult ginecologic, pentru a exclude existenţa scurgerilor vaginale sau cervicale purulente ori a unor dureri neobişnuite (cazuri în care efectuarea proecdurii se va amâna), medicul va introduce un cateter subţire, foarte flexibil, prin colul uterin până în cavitatea endometrială. Apoi, prin cateter se injectează 10-20 ml de soluţie salină sterilă până în cavitatea uterină.

În timpul injectării, unele femei resimt crampe uşoare sau senzaţie de presiune, caz în care se poate administra un antispastic intramuscular pentru reducerea disconfortului. După efectuarea imaginilor ecografice, medicul scoate sonda folosită, iar pacienta poate pleca. Uneori, după această investigaţie, pot să apară scurgeri vaginale apoase, de culoare maronie, în cantitate redusă. Procedura durează maximum jumătate de oră.

Histeronografia este cea mai bună metodă neinvazivă pentru a descoperi anomaliile uterine şi leziunile intrauterine - cum sunt polipii, fibroamele uterine, sinechiile - ce pot determina infertilitate, pot duce la eşec de implantare sau pot favoriza avortul. Dar investigaţia se recomandă, a continuat dr Vythoulkas, şi atunci când există sângerări anormale, fie că vorbim de menstre abundente, fie de sângerare intermenstruală sau postmenopauză.

De asemenea, histerosonografia se recomandă a fi efectuată şi atunci când sunt detectate anomalii endometriale şi intracavitare în timpul unei ecografii transvaginale sau în cazul anomaliilor uterine congenitale sau dobândite (uter unicorn, uter bicorn, sept uterin, cavitate uterină arcuată) şi, nu în cele din urmă, pentru a testa permeabilitatea tubară în cazul unui diagnostic de infertilitate de tip feminin.

Cel mai bun moment pentru a efectua histerosografia este la aproximativ o săptămână după încheierea menstruaţiei (în zilele 5-10 ale ciclului menstrual), atunci când mucoasa endometrului este subţire şi medicul poate detecta uşor eventualele anomalii la nivelul endometrului. Înainte de efectuarea investigaţiei, pentru o vizualizare cât mai clară asupra mucoasei şi cavităţii uterine, vezica urinară trebuie golită.

Histerosonografia, ne-a mai spus dr Vythoulkas, este o investigaţie foarte utilă în aflarea cauzelor infertilităţii feminine, este o procedură minim invazivă, nu foloseşte radiaţii X, substanţa de contrast nu produce reacţii alergice, iar timpul necesar efectuării investigaţiei este relativ scurt.

Dr Andreas Vythoulkas, medic specialist obstetrică- ginecologie, specializare în Infertilitate