Dr. Florin Mihălţan, pneumolog: « Un fumător pierde 10-15 ani din viaţă »

Prof. dr. Florin Mihălţan ne-a explicat de ce un nefumător poate face cancer pulmonar dacă trăieşte lângă un fumător, dar şi ce pericule îl „pândesc” pe fumătorul pasiv. Medicul ne-a vorbit şi despre gravitatea apneei de somn şi despre cum putem preveni infecţiile respiratorii, mai ales că sezonul răcelilor este aproape.

Click! Sănătate: Ce trebuie să ştie un fumător care fumează aproximativ 10 ţigări pe zi, de peste 10 ani?

Dr. Florin Mihălţan: Orice ţigară este dăunătoare. Numărul de 10 ţigări este de multe ori o etapă din drumul spre un pachet pe zi. Dependenţa se întreţine şi se potenţează. Nicotina este cel mai puţin periculos produs din ţigară. Celălalte subtanţe cancerigene şi iritative sunt cele care atrag multitudinea de boli unde fumatul este cauză sau factor de risc.

:

Leziunile generate de fumat sunt ireversibile, pentru că tutunul, la temperaturi înalte, distruge plămânul. După întreruperea fumatului se stopează declinul accelerat al funcţiei pulmonare consecutiv, de obicei, acestui efect distructiv. Totodată, scade şi din iritaţia bronşiectaziei, deci din obstrucţia la nivelul căilor aeriene inferioare. Riscul de cancer se apropie însă de cel al unui nefumător abia după 15 ani.

:

Fumătorul pasiv are riscuri foarte apropiate de cele ale fumătorului activ. Acestea depind de durata expunerii, de numărul de fumători din cameră, de frecvenţa fumatului acestora, de sistemul de ventilaţie. Există exemple în care soţul sau soţia, în mod cu totul nevinovat, au făcut un cancer pulmonar din cauza fumătorului din casă, după cum există nenumărate cazuri de familii de fumători unde generaţii succesive au împărtăşit aceeaşi soartă şi au plătit acelaşi tribut fumatului.

:

În medie un fumător pierde între 10-15 ani din viaţă.

Fumatul creează dependenţă prin intermediul nicotinei din tutun. Această nicotină blochează unii receptori din creier unde se fixează şi creează o dependenţă şi o satisfacţie a fumătorului realizată ulterior din ce în ce mai greu la un nivel mai mare al nicotinei. Astfel se explică de ce fumătorii încep cu câteva ţigări şi apoi treptat ajung la un pachet.

:

Nu sunt mai nocive. Dezbaterile arată că unele cartuşe din aceste ţigări conţin şi ele substanţe cancerigene. Alte studii recente arată că 7% din fumători se lasă de fumat cu aceste ţigări. Important este, pe viitor, ca acestea să capete acceptul de a fi utilizate ca medicament şi să nu aibă în continuare statutul de produs comercial. Este un drum lung care aşteaptă confirmarea eficacităţii din studii de lungă durată.

:

Da, se pot preveni, dacă ne gândim că tabagismul este o cauză principală. Educaţia copiilor şi tinerilor ca să nu debuteze, ajutarea adulţilor să întrerupă precoce această dependenţă, controalele regulate ale funcţiei respiratorii, o legislaţie mai protectivă pentru fumătorii pasivi sunt toate măsuri de protecţie şi prevenţie absolut necesare şi utile.

:

O primă explicaţie rezidă în depistarea tardivă în faze avansate în aproape 70-80% a acestor forme de cancer care merg în surdină. Cancerul pulmonar este un ucigaş tăcut cu simptome minore, adesea neglijate, de la o tuse mai intensă, până la un junghi sau câteva picături de sânge pe care pacientul le scoate prin tuse. În al doilea rând, sunt unele forme de cancer extrem de agresive, galopante, iar terapiile adesea nu reuşesc să stopeze acest proces.

:

Frecvenţa este de 4-6% în populaţie, cauzele de apariţie fiind multiple, de la malformaţii sau modificări ale structurii osoase a feţii, până la afecţiuni neurologice, cardiovasculare, respiratorii şi endocrinologice. Obezitatea poate fi şi ea o cauză frecventă. Tratamentul se eşalonează pe trei paliere: un aparat numit CPAP, care este o „atelă respiratorie” şi unde pe baza unei presiuni pozitive cu care se pompează aerul cu ajutorul unei măşti faciale se menţin căile aeriene superioare libere, tratamente chirurgicale oferite de ORL-işti de lărgire a căilor aeriene superioare şi tratmente cu proteze dentare sau intervenţii în sfera buco-maxilo-facială.

Florin Mihălţan: Există o legătură importantă. Sindromul de apnee în somn prin diminuarea vigilenţei şi adormirea la volan este responsabil de aproximativ 25-30% din accidentele rutiere grave cu victime colaterale. De obicei, acest lucru se întâmplă mai ales pe autostradă, unde monotonia drumului facilitează adormirea la volan.

:

Există o pleiadă de acţiuni protective ca, de exemplu-vaccinarea antigripală, vaccinarea antipneumococică, utilizarea de vitamina C, evitarea mediilor cu fluctuaţii de temperatură şi a aglomeraţiilor urbane în momente de epidemie de gripă.