S-ar putea crede că somnul este o deconectare totală a organismului. În realitate însă, dormitul este o altă formă de activitate şi nu una oarecare, ci indispensabilă pentru organism.

Consacrăm dormitului un sfert din viaţă. A dormi este o nevoie fiziologică esenţială pentru organism, aşa cum este cea de a mânca sau de a bea apă. Această activitate este necesară pentru buna stare fizică şi cea psihică.

• IMUNITATE. Somnul este necesar pentru susţinerea sistemului imunitar, acest lucru fiind confirmat de numeroase studii. Lipsa odihnei slăbeşte capacitatea imunităţii de a ne proteja de infecţii. În convalescenţă, repausul la pat este esenţial pentru a ne pune pe picioare.

• MEMORARE şi ÎNVĂŢARE. În timp ce dormim, creierul stochează şi triază informaţiile pe care le primeşte pe parcursul zilei. Somnul are un rol vital în consolidarea informaţiilor, necesară pentru memorare, învăţare şi în susţinerea concentrării.

• HORMONI. În copilărie, secreţia hormonilor de creştere are loc în timpul nopţii. Tulburările de somn influenţează secreţia mai multor hormoni. De pildă, lipsa odihnei poate perturba hormonii implicaţi în controlul apetitului, grelina şi leptina, dezechilibru care favorizează îngrăşarea. La rândul lui, somnul depinde de melatonină, hormon implicat în reglarea ritmului circadian.

• REGENERARE CELULARĂ. Pe parcursul somnului de noapte, celulele se regenerează de 3 ori mai rapid ca în timpul zilei. De pildă, pielea se cicatrizează mai repede noaptea.

Ştiai că...
...există o Zi Mondială a Somnului? Anul acesta, este marcată pe 16 martie?

De câte ore de somn avem nevoie în funcţie de vârstă

VÂRSTĂ DURATĂ SOMN
0-3 luni 14-17 ore
4-12 luni 12-15 ore
1-2 ani 11-14 ore
3-5 ani 10-13 ore
6-13 ani 9-11 ore
14-17 ani 8-10 ore
18-25 ani 7-9 ore
26-64 ani 7-9 ore
Peste 65 ani 7-8 ore

Un somn, mai multe faze

Somnul nu este o activitate „liniară“, ci are mai multe etape. Astfel, există somnul superficial non-REM şi cel paradoxal sau REM (rapid eye movement – mişcarea rapidă a ochilor). Aţipirea este primul stadiu al somnului non-REM, etapă când putem fi treziţi uşor de zgomote, de plidă. Urmează somnul mediu sau lejer, care reprezintă între 40% şi 50% din timpul pe care îl petrecem dormind. În această etapă, ritmul cardiac încetineşte, iar temepratura corpului scade.

Urmează somnul adânc sau profund, în timpul căruia este greu să fim treziţi şi care reprezintă 20% din durata odihnei. Este un somn cu funcţii reparatoare şi regeneratoare pentru organism, de care avem nevoie pentru energia de a doua zi.

Etapa corespunzătoare momentului în care visăm este somnul paradoxal sau REM. Este o fază în cadrul căreia creierul este activ, respiraţia şi ritmul cardiac cresc, ochii se mişcă, iar musculatura „paralizează”, pentru a ne împiedica să acţionăm conform senzaţiilor care apar în vise. Somnul REM apare de 4-5 ori în timpul unui somn de 8-9 ore.