Orgasmul în creier, cunoscut şi sub numele ştiinţific de Răspuns Senzorial Meridian Autonom, a ajuns în atenţia cercetătorilor care vor să înţeleagă mai bine acest fenomen.

În ciuda poreclei sale de orgasm, această stimulare a fost descrisă de cei mai mulţi subiecţi drept o stare de entuziasm şi exaltare mai mult decât una de ordin strict sexual, scrie Medical Daily.

Medicul Mihaela Bilic a explicat câteva aspecte ale acestui fenomen şi cum ne-ar putea ajuta în viaţa de zi cu zi.

Dacă până acum noţiunea de orgasm avea automat conotaţii sexuale, mai nou s-a demonstrat că plăcerea intensă este o chestiune care ţine de stimularea simţurilor. Şi nu, nu este obligatoriu legat de sex, ci mai degrabă are legătură cu mintea noastră. Autonomous Sensory Meridian Response (ASMR) se poate traduce drept răspuns senzorial autonom culminant şi este un fel de extaz senzorial, o stare de bine intensă numită şi orgasm cerebral.

Deşi se pare că a existat dintotdeauna, abia în anul 2000 Jennifer Allen vorbeşte şi defineşte în America noţiunea de ASMR. Acest termen face referinţă la modul individual, propriu fiecărui individ, de a reacţiona prin plăcere la stimuli externi. Cu alte cuvinte nu toţi suntem sensibili la aceiaşi stimuli, nu tuturor ne plac aceleaşi lucruri- cu atât mai complicat, fiecare trebuie să descopere şi să găsească propriile surse de plăcere. Ce anume declanşează ASMR? Răspunsul senzorial autonom culminant este determinat în primul rând de stimuli auditivi, apoi de cei tactili şi câteodată cei vizuali.

ASMR este o manifestare neurologică care asociază mai multe simţuri şi este prezentă în general la persoane sensibile la sugestie, care au un contact real cu propria fiinţă şi care reuşesc să se bucure de prezent, să renunţe la control şi la trăitul prin prisma raţiunii. Fiind vorba despre un fenomen nou, nu există multe studii ştiinţifice care să-l analizeze, cel mai complet fiind un studiu epidemiologic făcut pe 500 persoane şi ale cărui rezultate au fost publicate în 2015.

Concluzia acestui studiu a fost că stimulii care duc cel mai des la declanşarea unui ASMR sunt, în ordine descrescătoare:

- vorbitul şoptit, murmuratul la ureche (75%)

- atenţia personală acordată prin atingere, de exemplu să-ţi perie sau să-ţi împletească cineva părul, să-ţi închidă nasturii sau un fermoar etc. (70%)

- sunetele "crocante"(64%)

- gesturile lente, cu încetinitorul (53%)

Orgasmul cerebral se caracterizează printr-o senzaţie de gâdilare, de înfiorare şi căldură care porneşte de la nivelul capului, coboară apoi pe gât şi pe spate, prin umeri şi braţe. Intensitatea senzaţiei depinde de stimuli şi e diferită de la o persoană la alta, dar are la bază aceeaşi descărcare de dopamină responsabilă de starea de bine, de "topirea" de plăcere. Dincolo de efectul benefic şi de relaxarea pe care aceşti stimuli o pot produce, practicarea ASMR este privită în prezent ca un instrument antistres şi anti-insomnie, dar are şi rol antidepresiv şi de reducere a durerilor cronice. Concluzia e că ASMR poate funcţiona similar meditaţiei, metodă terapeutică deja recunoscută medical.

Aşa că data viitoare când sunteţi trişti, stresaţi dau nu puteţi adormi, nu nesocotiţi eficienţa orgasmului cerebral - o poveste spusă şoptit în timp ce cineva se joacă prin părul vostru poate face minuni. Cât despre zgomotele "crocante" mai trebuie studiat, înclin să cred că dacă cineva îţi ronţăie în cap mai degrabă te enervează decât să-ţi facă plăcere. Poate merită încercat un susur de apă sau trosnetul focului în şemineu-pare a fi de sezon