Răspândită în Asia şi în Europa, cătina creşte şi în ţara noastră spontan în toată zona subcarpatică, chiar şi în Delta Dunării, dar este cultivată special, în anumite rezervaţii, pentru prepararea medicamentelor naturiste.

Referindu-se la efectele fructelor de cătină asupra organismului, care au constituit obiectul multor studii de specialitate în ţară şi pe întregul mapamond, Eugen Giurgiu, doctor în biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie, apreciază că arbuştii de cătină care cresc la noi în ţară, sunt mult mai bogate din punct de vedere nutriţional, în comparaţie cu soiurile care cresc în alte ţări. „Cătina este un „izvor ” de vitamina C (conţine între 400 şi 1500 mg, cantitate superioară celei care se regăseşte în compoziţia fructelor de căpşuni, de kiwi sau de portocale).

În acelaşi timp, în compoziţia cătinei se regăsesc vitaminele E (180 mg), B1, B2, PP, F şi provitamina D), alături de minerale esenţiale pentru vigoarea organismului, cum ar fi calciul, magneziul, fosforul, potasiul, fierul şi sodiul.

Nu în ultimul rând, cătina este o sursă importantă de betacaroten, de licopen şi de ascizi graşi nesaturaţi”.Iată ce avantaje aduce organismului cura cu cătină!

Combate avitaminozele

Datorită nutrienţilor pe care-i conţine, cătina combate avitaminozele fiind un excelent detoxifiant. În acest caz, se recomandă infuzia care se prepară din două linguri de fructe zdrobite şi din 500 ml de apă clocotită. Se lasă vasul acoperit timp de 30 de minute, iar infuzia se bea pe parcursul zilei. Tratamentul durează cel puţin 20 de zile, în funcţie de recomandarea terapeutului.

Întăreşte imunitatea

Persoanelor anemice şi celor care suferă de afecţiuni hepatice li se recomandă siropul de cătină, un tonic dovedit pentru sistemul imunitar, mai ales în sezonul rece. Siropul se prepară din 500 g de fructe şi din 800 g de miere. Boabele spălate bine se pun în borcane de 400 g, iar deasupra se toarnă miere, cât să acopere fructele, mestecându-se conţinutul cu o lingură de lemn. Borcanul se păstrează în frigider, iar după zece zile se începe terapia consumând dimineaţa, pe stomacul gol, câte o lingură din acest tonic delicios. Tratamentul trebuie urmat un interval de 30-45 de zile.

Indicată în convalescenţă

După boli grave, convalescenţilor li se recomandă cura cu ceai din fructe de cătină pentru revigorare şi remineralizarea organismului. În acest caz, se prepară un decoct din trei linguri de boabe care se fierb timp de 20 de minute în 300 ml de apă, apoi ceaiul se filtrează şi se lasă să se răcească. Se consumă câte două- trei căni pe zi, un interval de trei săptămâni.

Inhibă pofta de mâncare

ructul de cătină este şi un foarte bun antiinflamator inhibând pofta de mâncare în cazul persoanelor obeze, care urmeză un tratament de specialitate. Cura cu infuzie preparată din fructe de cătină (se beau câte trei căni pe zi) poate fi continuată şi după terminarea tratamentului alopat.

Are efecte anticancerigene

Proprietăţile terapeutice ale cătinei de antiinflamator şi de antianemic protejează organismul de efectele secundare ale chimioterapiei, în cazul bolnavilor de cancer care au urmat un astfel de tratament. Acestor bolnavi, specialiştii le recomandă un ceai preparat din două linguri de fructe zdrobite şi din 500 ml de apă clocotită care se infuzează 15 minute. Această cantitate se consumă zilnic, un interval de o lună.

Uleiul de cătină, remediu pentru 100 de boli

Din cătină se obţine un ulei (poate fi procurat de la magazinele PLAFAR) folosit în tratarea Parkinsonului, ucerului gastric şi duodenal, în afecţiuni hepatice, în astenie, reumatism şi în alergii. În acelaşi timp, uleiul de cătină se foloseşte cu rezultate foarte bune în geriatrie şi în combaterea alcoolismului sau a stresului.

Tratează arsurile, eczemele şi rănile

Uleiul de cătină este un remediu foarte bun care ajută la regenerarea ţesuturilor distruse de răni, de arsuri sau de eczeme care nu se vindecă.