Stările de anxietate şi de îngrijorare se manifestă în cele mai evidente moduri - palme transpirate, tremur al picioarelor, dificultăţi de respiraţie sau stări de vomă.

Stările de anxietate şi de îngrijorare se manifestă în cele mai evidente moduri - palme transpirate, tremur al picioarelor, dificultăţi de respiraţie sau stări de vomă.

Însă, există şi alte semne ciudate care trădează stările de anxietate şi despre care mulţi oameni nu ştiu că sunt asociate stărilor de îngrijorare. Iată câteva exemple!

Flatulenţă

Ca şi cum anxietatea în sine nu ar fi fost de ajuns, neliniştea sau temerile pot provoca gaze stomacale sau flatulenţă. Explicaţia este destul de simplă: atunci când suntem nervoşi sau îngrijoraţi, avem tendinţa să mâncăm şi să bem în grabă, fără să mestecăm bine alimentele, rezultând astfel un intestin surescitat, care face eforturi intense să digere mâncarea servită pe fugă.

De asemenea, atunci când mâncăm în grabă sau în picioare înghiţim şi mai mult aer, motiv pentru care ne vom simţi balonaţi.

Mâini şi picioare reci ca gheaţa

De obicei, vremea rece şi o proastă circulaţie sangvină sunt de vină pentru mâinile şi picioarele reci. Însă, atunci când acestea sunt însoţite de o senzaţie ciudată la nivelul stomacului, aşa-numitul nod în stomac, e semn că ceva te frământă.

,,Atunci când te simţi anxios, circulaţia sângelui este redirecţionată dinspre extremităţile corpului către organele interne mari ale organismului'', explică Marie Albano, profesor de psihologie medicală la Universitatea din Columbia.

Ea mai explică că acesta este modul organismului de a se apăra, moment în care corpul pompează mai mult sânge către organele sale vitale, cum ar fi inima.

Iritaţii la nivelul pielii

Există o legătură evidentă între aspectul pielii şi emoţii. De exemplu, avem tendinţa de a ne îmbujora atunci când primim un compliment. Însă, stările de anxietate şi stresul pot provoca erupţii neplăcute la nivelul pielii, cum ar fi eczemele, iritaţiile sau o piele excesiv de uscată.

Aceste iritaţii sunt consecinţa excesului de cortizol (hormonul stresului) care ,,invadează'' fluxul sanguin.

Căscat frecvent

De obicei, căscăm atunci când suntem obosiţi sau plictisiţi. Totuşi, căscatul excesiv se instalează şi atunci când suntem anxioşi.

,,Unele persoane, în special cele care suferă de anxietate sau atacuri de panică în mod curent, au tendinţa de a respira mai rapid decât un individ obişnuit'', explică Albano.

Sentiment de detaşare

În cazul stărilor de anxietate mai accentuate, persoanele suferinde pot experimenta depersonalizarea, adică senzaţia de a fi în afara corpului şi de a se observa pe sine. Contactul cu realitatea nu este pierdut complet, însă persoana în cauză se simte de parcă s-ar observa din exteriorul corpului.

Tulburarea de depersonalizare poate fi cauzată de stres sau de o traump puternică şi este adesea asociată cu afecţiuni precum anxietatea, depresia sau schizofrenia.