Statisticile arată că suntem pe primele locuri în Europa în ceea ce priveşte consumul de antibiotice. Problema este însă că, administate greşit sau când nu este nevoie de ele, aceste medicamente duc la apariţia rezistenţei unor bacterii, care nu mai pot fi învinse cu actualele terapii.

1. Distrug bacteriile, nu şi virusurile!

Fără îndoială, antibioticele sunt una dintre marile descoperiri ale medicinei, tratamentul cu aceste medicamente salvând anual milioane de vieţi. Este esenţial de ştiut că antibioticele acţionează doar asupra bacteriilor, nu şi contra virusurilor sau fungilor. Antibioticele trebuie prescrise doar de medic; nu le administra pe cele ale altei persoane, chiar dacă are aceeaşi boală şi nici nu lua aceleaşi medicamente pe care le-ai mai luat şi în alt episod infecţios.

2. Cum se administrează corect

Ia antibioticele aşa cum ţi-a prescris medicul; respectă ora şi durata tratamentului şi nu îl opri chiar dacă te simţi mai bine după 2-3 zile. Întreruperea terapiei poate duce la reapariţia infecţiei sau la rezistenţa bacteriană. Pastilele se iau cu o cantitate suficientă de apă, nu cu alte lichide precum laptele sau cu alte medicamente care le pot scădea eficienţa.

3. În ce boli sunt prescrise

Medicul prescrie un tratament cu antibiotice în cazul infecţiilor cauzate de bacterii, printre care pneumoniile, bronşitele, otitele, meningitele, infecţiile urinare, septicemia şi unele boli transmisibile sexual. Nu au nicio eficienţă în răceli sau gripe, întrucât acestea sunt produse de virusuri. Poate fi totuşi nevoie de antibiotice dacă se suspectează o suprainfecţie bacteriană. Adesea, medicul recomandă şi o antibiogramă, pentru a se testa sensibilitatea bacteriilor la antibiotice şi pentru a determina ce medicament este eficient.

Citeşte şi: 5 antibiotice şi antivirale naturale

4. Ce efecte adverse pot avea

Antibioticele pot distruge nu numai bacteriile dăunătoare, ci şi pe cele bune. De aceea, poate apărea un dezechilibru al florei intestinale manifestat prin scaune moi. Acest dezechilibru poate fi prevenit prin administarea de probiotice. Candidozele orale sau vaginale sunt un alt efect advers al tratamentului antibiotic.

5. Abuzul duce la rezistenţă

Eficienţa antibioticelor este ameninţată, întrucât bacteriile împotriva cărora sunt prescrise se pot adapta la acestea, rezistând tratamentului. Astfel, a apărut rezistenţa la tratamentul cu antibiotice indicat în infecţiile produse de stafilococul auriu, Klebsiella pneumoniae, Enterococcus faecalis, Pseudomonas aeruginosa, Streptococcus pneumoniae şi E.coli. Rezistenţa la antibiotice agravează şi infecţiile intraspitaliceşti (nosocomiale), care sunt din ce în ce mai greu de tratat.

Info

În Europa, se estimează că în jur de 25.000 de decese sunt puse pe seama rezistenţei la antibiotice.