Somon sălbatic sau de crescătorie? Care este mai sănătos

Într-o alimentație echilibrată, se recomandă consumul de pește gras de cel puțin două ori pe săptămână. Pe lângă, ton, macrou și sardine, în această categorie se află și somonul, un pește cu numeroase beneficii pentru sănătate.

Somonul este sățios și nutritiv, care este inclus într-o alimentaţie echilibrată. Acest pește gras este o sursă bogată de acizi grași Omega-3, pe care organismul nu îi poate produce singur. Acizii grași fluidifică sângele, reduc colesterolul LDL (rău), colesterolul total și trigliceridele, beneficii majore pentru sănătatea inimii. Totodată, Omega-3 contribuie la scăderea proceselor inflamatoare și susţine activitatea ficatului. Somonul conține mai multă vitamina B12 decât carnea de vită (peste 100% din doza zilnică recomandată), substanță cu multiple roluri în funcționarea organismului, printre care: funcționarea optimă a sistemului nevos, menținerea mușchilor, susținerea sănătății oaselor și îmbunătățirea stării de spirit. De asemenea, mai conţine vitaminele B2 B3, B6, B9.

De asemenea, are proteine de înaltă calitate, care susțin corpul să se vindece după rănire, ajută la slăbit și mențin masa musculară în timpul pierderii în greutate. Somonul este bogat și în potasiu, în special cel sălbatic, care oferă 15% din cantitatea zilnică recomandată la 100 de grame, față de 7% a celui de crescătorie. Potasiul este o substanță care ajută la gestionarea tensiunii arteriale și la reglarea fluidelor. În plus, iodul din compoziția acestui pește susține funcția tiroidiană, iar seleniul ajută la combaterea daunelor radicalilor liberi.

Vezi şi: Cum prepari salată de somon. Reţeta lui chef Hadad

Somon sălbatic vs. somon de crescătorie

Atât somonul sălbatic, cât și cel de crescătorie (de cultură) conțin substanțe importante și ambele pot fi alegeri bune, condiția este ca sursa de proveniență să fie sigură. Somonul sălbatic, pescuit, se hrănește cu organisme din mediul natural și este mai închis la culoare. În schimb, somonul de crescătorie, are o dietă mai procesată, pentru ca peștele să crească mai repede, fiind mai bogat în grăsimi și calorii. Unele studii au arătat că somonul de crescătorie ar putea conține substanțe periculoase, cum sunt bifenili policloruraţi (PCB), cu potențial cancerigen, dar și antibiotice. Totuși, față de cel sălbatic, somonul de crescătorie are tendința de a conține mai puțin mercur.

De ce să ţii cont când îl alegi

În ceea ce privește alegerea corectă a peștelui, este necesar să citești eticheta și să te asiguri că:

- Peștele provine din acvacultură intensivă sau din ferme piscicole certificate, (etichetele ASC și MSC certifică calitatea somonului);

- Somonul a fost capturat în ocean (prezența indicatorilor FAO 67 ȘI FAO 61 pe etichetă);

- Preparatul nu conține potențiatori de gust și aromă;

- Peștele are o cantitate limitată de sare și zahăr (sau deloc);

- Carnea este portocalie, strălucitoare, aproape de roșu rubiniu. O culoare decolorată, în special prezența petelor maro, indică deteriorare, la fel și uscăciunea cărnii, gustul și mirosul alterat.

Cum să îl prepari sănătos

Pentru a reduce expunerea la substanțele periculoase, este recomandată tăierea zonelor grase ale peștilor, îndepărtarea pielii înainte de gătire și prepararea prin fierbere sau coacere, nu prăjire. O variantă sănătoasă este să-l faci la cuptor. Pregătește o glazură din miere, ghimbir, usturoi și sos de soia, unge peștele pe ambele părți, pune-l la cuptor și consumă-l cu sparanghel, cartofi și salată.