Cunsumăm mult zahăr, dar nici înlocuitorii nu sunt de preferat. Medicul explică motivul

zahar jpg

Zah─ârul este nelipsit din regimul nostru de via╚Ť─â. ├Äl punem ├«n ceai sau cafea, ├«n dulciuri ╚Öi alte preparate, uit├ónd c─â ne poate ├«mprieteni cu boala. Cu toate astea, nici ├«nlocuitorii nu sunt de preferat. Iat─â care este motivul!

ÔÇťSunt sute de milioane de diabetici ├«n lume, oameni la care pancreasul nu a mai rezistat valurilor de zaharuri, a obosit ╚Öi ╚Öi-a epuizat resursele. Ace╚Ötia au nevoie de antidiabetice orale sau chiar insulin─â pentru a men╚Ťine glicemia (glucoza din ser) la valori acceptabile, valori care ├«ns─â dau peste cap s─ân─âtatea vaselor de s├ónge, altereaz─â conducerea nervoas─â, distrug ochii, rinichii, creierul, inima.

E trist, mai ales c─â majoritatea cazurilor de diabet de tip II poate fi prevenit─â printr-o diet─â optim─â. R─âzboiul cu zah─ârul este de mult timp promovat de c─âtre speciali╚Öti ╚Öi organiza╚Ťiile profesionale de s─ân─âtate, iar oamenii ├«╚Öi pun o ├«ntrebare: ce pot consuma atunci, cu ce anume pot ├«nlocui zah─ârul c├ónd vreau s─â ├«ndulcesc un preparat? Ajungem la o industrie dedicat─â, anume la cea de ├«nlocuitori de zah─ârÔÇŁ, spune medicul Vasi R─âdulescu

Dulciurile cu îndulcitori artificiali și sucurile fără zahăr ne fac cu ochiul în magazine. Dar cât sunt de bune pentru organismul nostru?

ÔÇś├Änlocuitorii pot fi, desigur, naturali sau artificiali. Ei stimuleaz─â receptorii linguali pentru gustul dulce, dar nu con╚Ťin multe calorii, nu ├«ngra╚Ö─â ╚Öi de regul─â nu sunt absorbi╚Ťi intestinal ├«n cantitate mare. Cel mai popular ├«nlocuitor artificial este sucraloza (prescurtat E955), urmat de aspartam (E951), zaharin─â (E954), neotam (E961), acesulfam potasiu (E950), ciclamat de sodiu (E952). Cei mai populari ├«nlocuitori deriva╚Ťi din plante sunt sorbitolul, xilitolul, maltitolul, eritrolul, lactitolul, steviolul.

La nivelul din╚Ťilor, este cunoscut faptul c─â alimentele bogate ├«n carbohidra╚Ťi ╚Öi zaharuri sunt procesate de c─âtre bacterii, rezult├ónd acizi cu poten╚Ťial coroziv (a╚Öa apar cariile). ├Änlocuitorii de zah─âr nu reprezint─â substrat nutritiv pentru bacterii, a╚Öadar nu conduc la produ╚Öi care pot leza smal╚Ťul dentar.

Sucraloza se absoarbe ├«n cantitate mic─â (15% este absorbit─â ├«n organism). Fiind insolubil─â ├«n mediu lipidic, nu se depune ├«n ╚Ťesutul adipos. Sucraloza nu conduce la carii dentare.

Aspartamul este un ├«ndulcitor artificial destul de controversat. Studiile pe oameni sunt limitate, dar pe anumite modele de animale s-a observat c─â la escaladarea dozei recomandate (care este 40 mg/kg corp/zi) pot ap─ârea efecte oxidative ╚Öi inflamatoare la nivel celular. Poten╚Ťialul carcinogen este ├«nc─â amplu discutat ╚Öi studiat, f─âr─â date clare. Institutul Na╚Ťional al Cancerului din SUA nu a trecut niciun risc cancerigen ├«n dreptul aspartamului.

Zaharina este un ├«ndulcitor artificial popular, foarte folosit ├«n cazul diabeticilor. ├Än anii ÔÇÖ70, Institutul Na╚Ťional al Cancerului din SUA a tras un semnal de alarm─â, dup─â ce un studiu pe ╚Öoareci a ar─âtat o inciden╚Ť─â crescut─â a cancerului de vezic─â urinar─â la animalele care au primit zaharin─â. Studiul nu a g─âsit asemenea asocieri la oameni, iar zaharina a fost trecut─â ├«n gama compu╚Öilor f─âr─â poten╚Ťial carcinogen.

Neotamul ╚Öi Ace-K (acesulfam potasiu). Sunt ├«ndulcitori artificali noncalorici aproba╚Ťi at├ót de FDA, c├ót ╚Öi de c─âtre EFSA (European Food Safety Authority). Nu exist─â vreun semnal de alarm─â privind poten╚Ťialul carcinogen.

Ciclamatul de sodiu a fost interzis ├«n SUA ├«n 1969, c├ónd se credea c─â acest ├«ndulcitor cre╚Öte riscul de cancer de vezic─â urinar─â. Dup─â studii noi, nu s-a putut dovedi asocierea. FDA nu a mai permis utilizarea ciclamatului nu din considerente carcinogene, ci mai degrab─â birocratice. ├Än UE, aceast─â substan╚Ť─â este permisÔÇŁ, adaug─â medicul.

Sorbitolul, xilitolul, maltitolul, lactitolul sunt polioli ce con╚Ťin mai pu╚Ťine calorii dec├ót zah─ârul (zah─ârul obi╚Önuit este sucroz─â, un dizaharid format din glucoz─â ╚Öi fructoz─â), sunt transforma╚Ťi mai greu ├«n glucoz─â ╚Öi nu cresc brusc nivelurile serice ale glucozei. Pot fi greu tolera╚Ťi, ├«ntruc├ót unele substan╚Ťe au efect laxativ.

 Eritrolul este un ├«nlocuitor practic noncaloric, absorbit foarte bine ├«n intestinul sub╚Ťire, excretat prin urin─â, ce nu cre╚Öte glicemia ╚Öi nu provoac─â meteorism (balonare) sau diaree. Nu are efecte negative asupra din╚Ťilor.

Steviolul este un glicozid extras dintr-o plant─â numit─â Stevia rebaudiana. Este un ├«ndulcitor noncaloric aprobat ├«n Europa ├«ntr-o doz─â de 4mg/kg corp/zi, doz─â la care nu au fost raportate reac╚Ťii adverse.

Mierea de albine con╚Ťine preponderent glucoz─â ╚Öi fructoz─â, fiind foarte asem─ân─âtoare sucrozei, astfel c─â nu poate fi considerat─â un ├«nlocuitor propriu-zis. Din punct de vedere al caloriilor ╚Öi riscurilor asociate, nu prezint─â deosebiri majore fa╚Ť─â de zah─ârul obi╚ÖnuitÔÇŁ.

Acest lucru demonstrează că înlocuitorii de zahăr nu reprezintă alternative perfecte.

ÔÇťAvem o explozie de obezitate infantil─â, cu copii care pornesc de la v├órste fragede cu riscuri mari de a dezvolta diabet, boli de inim─â, boli neurologice. S-a luat ├«n discu╚Ťie trecerea copiilor pe preparate care au ├«ndulcitori artificiali, dar modific─ârile ├«n corp pun serioase probleme, mai ales pe partea comportamental─â. ├Ändulcitorii pot men╚Ťine un apetit crescut de dulce, pot induce m├óncat ├«n exces, pot tulbura mecanismul de control fin al glucozei din s├ónge. Se pare c─â nu reprezint─â o solu╚Ťie optim─â, iar cheia trebuie s─â fie modera╚Ťia ╚Öi consumul c├ót mai mic al alimentelor foarte bogate ├«n zah─âr, respectiv ├«nlocuitori naturali sau artificiali.

O alt─â problem─â este r─âspunsul programat al organismului care ╚Ötie c─â prime╚Öte alimente dulci ╚Öi declan╚Öeaz─â anumite reac╚Ťii, indiferent dac─â dulcele este zah─âr sau ├«nlocuitor. S-a luat ├«n calcul riscul cardiovascular, de obezitate, de diabet zaharat pe acest fond. Exist─â studii multiple care arat─â c─â un consum frecvent al preparatelor ce con╚Ťin ├«ndulcitori tinde s─â interfereze cu r─âspunsurile clasice ale organismului la zah─âr, modul├ónd modific─âri ce pot conduce la acelea╚Öi efecte negative.

Concluzion├ónd, putem spune c─â ├«nlocuitorii de zah─âr nu reprezint─â o alternativ─â s─ân─âtoas─â a zah─ârului, ei fiind de asemenea corela╚Ťi cu un risc elevat de boli cardiovasculare, sindrom metabolic, diabet zaharat, boli cerebrale. Aceste substan╚Ťe pot fi luate ├«n calcul la diabetici (a se vedea zaharina), la cei care vor s─â sl─âbeasc─â, dar ╚Öi aici rezultatele pot fi dezam─âgitoare sau chiar inverse prin tendin╚Ťa de a compensa caloriile prin alte alimente), dar ├«n niciun caz nu se va face abuz de ele ╚Öi nu se va crede c─â sunt perfecte. Nu sunt. Reprezint─â poate un r─âu mai mic.

Dac─â vrem s─â ├«nlocuim zah─ârul, putem apela la ├«ndulcitori din clasa poliolilor, la stevia, la ├«nlocuitori artificiali de tipul zaharinei, ace╚Ötia prezent├ónd avantaje certe (calorii mai pu╚Ťine sau deloc, stress mai mic pe celulele pancreatice, f─âr─â efecte negative pe smal╚Ťul dentar), dar vom ╚Ťine minte c─â dezavantajele ╚Öi riscurile a la long nu pot fi neglijate. Nu putem merge pe ideea c─â mult zah─âr poate fi ├«nlocuit cu mul╚Ťi ├«ndulcitori artificiali sau ├«nlocuitori naturali, pentru c─â vom ajunge ├«n situa╚Ťii probabil similare. Aceste substan╚Ťe trebuie consumate rarisimÔÇŁ, sus╚Ťine medicul Vasi R─âdulescu.